Economia României intră într-o perioadă tot mai dificilă, iar cifrele oficiale ridică semne serioase de întrebare. Investițiile străine directe s-au prăbușit cu 82% într-un singur an, în timp ce deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro numai în primele șase luni din 2026.
Economiștii avertizează că această combinație poate pune presiune suplimentară pe leu, pe datoria publică și pe capacitatea României de a se finanța în condiții suportabile.
Profesorul Liviu Deceanu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că România rămâne vulnerabilă din punct de vedere macroeconomic, chiar dacă există unele semne de corectare a deficitului bugetar.
„Fragilitățile macroeconomice sunt în continuare mari”, avertizează economistul.
România consumă mai mult decât produce
Una dintre cele mai mari probleme este deficitul de cont curent. Potrivit datelor prezentate de economiști, acesta a trecut de 14 miliarde de euro în primul semestru din 2026, în creștere față de perioada similară a anului trecut.
Pe scurt, România trimite în exterior mai mulți bani decât reușește să atragă.
O componentă importantă este deficitul comercial. România importă masiv bunuri, în timp ce exporturile nu reușesc să compenseze ieșirile de bani.
Problema devine și mai complicată în condițiile în care investițiile străine, una dintre sursele importante de finanțare a economiei, s-au redus dramatic.
Investițiile străine s-au prăbușit cu 82%
Datele BNR indică o diferență de aproximativ 3,05 miliarde de euro între nivelul investițiilor străine directe din primele șase luni ale lui 2026 și cel înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Scăderea a fost concentrată în special în trimestrul al doilea. În această perioadă, fluxul total al investițiilor nerezidenților a ajuns la minus 521 de milioane de euro, cel mai slab nivel trimestrial din 2013 până în prezent.
Pentru o economie care are nevoie de capital pentru investiții, producție și locuri de muncă, o asemenea evoluție reprezintă un semnal de alarmă.
Economistul Liviu Deceanu indică trei probleme majore: deficitul comercial, deficitul de cont curent și scăderea investițiilor străine directe.
Paradoxul care lovește economia: consumul scade, dar importurile cresc
Situația este cu atât mai complicată cu cât importurile nu au scăzut în ritmul consumului intern.
Economistul Radu Georgescu explică fenomenul prin diferența dintre costurile de producție din România și cele din alte economii.
Într-un mediu în care inflația este ridicată, poate deveni mai avantajos pentru unele companii să aducă produse din străinătate decât să le producă în România.
Astfel apare un paradox: românii consumă mai puțin, dar importurile pot continua să crească.
Iar importurile înseamnă bani care ies din țară.
„Deficitul de cont curent” nu este, prin urmare, doar o cifră abstractă din statisticile economice. El reflectă dezechilibrul dintre banii care intră și cei care ies din România.
Cine plătește factura?
Problema este că deficitul extern trebuie finanțat.
O parte este acoperită prin intrări de capital, însă atunci când investițiile străine se reduc, presiunea se poate muta către împrumuturi.
Deceanu avertizează că datoria suverană a României se apropie de 60% din PIB, după ce în urmă cu aproximativ un deceniu era într-o zonă mult mai confortabilă.
O datorie mai mare înseamnă și costuri mai mari de finanțare, mai ales dacă investitorii încep să considere România o țară mai riscantă.
Presiune tot mai mare pe leu
Deficitul de cont curent poate exercita presiune și asupra cursului de schimb.
Atât timp cât intrările de valută nu reușesc să compenseze ieșirile, moneda națională poate deveni vulnerabilă.
BNR a reușit până acum să mențină o anumită stabilitate a cursului leu-euro, însă acest lucru nu înseamnă că riscurile au dispărut.
O eventuală depreciere semnificativă a leului ar avea efecte directe asupra românilor: credite mai scumpe, produse importate mai scumpe și presiuni suplimentare asupra inflației.
România, vulnerabilă în fața agențiilor de rating
O altă problemă este reprezentată de agențiile internaționale de rating.
Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s urmăresc cu atenție deficitele României, iar o deteriorare suplimentară a situației fiscale și externe ar putea crește riscul unei retrogradări.
Deceanu atrage atenția că România este vulnerabilă la eventuale șocuri externe.
Dacă economia mondială ar intra într-o nouă perioadă de turbulențe, țările cu deficite mari și dependență de finanțarea externă ar fi printre cele mai expuse.
„Deficitul de cont curent” este, în opinia economistului, o problemă care urmărește România de mai bine de trei decenii.
„Pare că e așa, un blestem. Nu reușim să scăpăm de el”, avertizează Deceanu.
Taxele mai mari nu rezolvă problema de fond
Economistul consideră că reducerea deficitului bugetar prin majorarea taxelor nu reprezintă o soluție suficientă.
În opinia sa, România are nevoie de o colectare mai eficientă a taxelor și de o reducere și gestionare mai atentă a cheltuielilor publice.
Problema este că măsurile de austeritate pot afecta economia dacă ajung să reducă investițiile și activitatea companiilor.
Iar cifrele privind investițiile străine arată deja că mediul economic traversează o perioadă dificilă.
Radu Georgescu: „Importurile au crescut, chiar dacă consumul s-a prăbușit”
Economistul Radu Georgescu consideră că datele privind contul curent sunt mai relevante pentru situația financiară externă decât simpla evoluție a PIB-ului.
El atrage atenția că, în primele șase luni din 2026, diferența dintre banii care au intrat și cei care au ieșit din România a ajuns la aproximativ 14,2 miliarde de euro.
Mai grav, spune acesta, deficitul nu s-a redus în pofida scăderii consumului intern.
În același timp, valoarea dividendelor transferate de companiile străine către țările de origine a crescut.
Asta înseamnă că România se confruntă simultan cu două probleme: atrage mai puține investiții și permite ieșirea unor sume importante sub formă de dividende și alte fluxuri financiare.
Semnal de alarmă pentru economia României
Prăbușirea investițiilor străine cu 82%, deficitul de cont curent de peste 14 miliarde de euro și creșterea datoriei publice conturează un tablou care nu poate fi ignorat.
România are nevoie de investiții, producție și exporturi pentru a reduce dependența de importuri și de finanțarea externă.
În lipsa unor măsuri care să corecteze dezechilibrele structurale, presiunile se pot transfera, în cele din urmă, asupra cursului valutar, costurilor de finanțare, companiilor și populației.
Deocamdată, România nu se află în scenariul unui colaps economic. Dar cifrele arată că marja de siguranță se îngustează, iar dependența de capitalul extern și de împrumuturi face economia mai vulnerabilă.
Iar avertismentul economistului rămâne unul greu de ignorat: deficitul de cont curent, problema care revine obsesiv în economia românească de peste 30 de ani, riscă să devină din nou unul dintre cele mai mari puncte slabe ale țării.
