Presiunea financiară se resimte tot mai puternic în gospodăriile din România. Aproape 62% dintre români se declară preocupați de scăderea nivelului de trai, iar aproape jumătate se tem că ar putea ajunge în sărăcie. Procentele sunt considerabil mai mari decât mediile înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Datele provin din Eurobarometrul realizat de Parlamentul European și analizat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, și arată o diferență importantă între percepția românilor și cea existentă la nivel european.
Astfel, 62% dintre români sunt îngrijorați de deteriorarea nivelului de trai, în timp ce media Uniunii Europene este de aproximativ 40%.
Și mai îngrijorător este că 48% dintre români se tem de sărăcie, comparativ cu 32% la nivelul UE.
Facturile și mâncarea, printre marile temeri
Problemele nu sunt percepute doar ca un risc îndepărtat. O parte importantă dintre respondenți se tem că, în următoarele 12 luni, ar putea avea dificultăți în acoperirea unor cheltuieli de bază.
44% se declară preocupați de plata utilităților, același procent indică probleme legate de accesul la servicii medicale, iar 40% se tem că ar putea întâmpina dificultăți în cumpărarea alimentelor.
Datele vin într-un context economic complicat. Potrivit prognozelor citate, pentru România este estimată în 2026 o creștere economică de numai 0,1%, în timp ce inflația medie ar urma să se situeze în jurul valorii de 7%.
Combinația dintre prețurile ridicate, stagnarea economiei și măsurile de consolidare fiscală pune presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare a populației.
Peste un sfert dintre români, expuși riscului de sărăcie sau excluziune
Situația este completată de datele Eurostat aferente anului 2025.
Potrivit acestora, 27,4% din populația României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, procent care plasa țara printre statele UE cu cele mai mari probleme la acest capitol.
Nici existența unui loc de muncă nu elimină complet riscul. În 2025, 10,7% dintre persoanele angajate din România erau afectate de fenomenul sărăciei în muncă, peste media europeană de 8,3%.
Cu alte cuvinte, pentru o parte dintre români, salariul obținut din muncă nu este suficient pentru a elimina riscul de deprivare materială.
42% cred că actualii copii vor trăi mai rău decât părinții
Pesimismul românilor se extinde și asupra generațiilor următoare.
42% dintre respondenți consideră că actuala generație de copii va avea, odată ajunsă la maturitate, un nivel de trai mai scăzut decât cel al părinților.
La nivelul Uniunii Europene, percepția este chiar ceva mai pesimistă: 45% dintre respondenți cred că generația următoare va avea un nivel de trai inferior.
Datele conturează astfel o imagine apăsătoare: pentru o parte importantă a populației, principala preocupare nu mai este doar economisirea sau creșterea veniturilor, ci capacitatea de a plăti facturile, de a cumpăra alimente și de a avea acces la servicii medicale.
