Bine te-am regăsit drag cititor, privitor și totodată călător în timp! Astăzi vreau din să împart cu tine o poveste, așa că te rog să rupi măcar câteva minute din timpul tău pentru a citi următoarele rânduri.
„După o zi destul de încărcată,petrecută în faţa monitorului, simţeam nevoia să ies, totuşi, undeva,să mă recreez un pic, pentru a prinde forţe noi şi a-mi putea relua activitatea la calculator, acolo având două seturi de imagini,la care lucrez cu drag şi care trebuiesc terminate,dar uneori mai e nevoie şi de o pauză.
Cum era aproape de înserat,nici prea departe nu mă puteam duce,cum ar fi la Sibiu,Braşov,Sighişoara ş.c.l. . dar, locuri frumoase sunt şi în apropiere. Trebuiesc doar căutate. Pe unele dintre ele le-aş putea vizita şi revizita,fără să mă plictisesc vreodată, indiferent la ce distanță m-aș afla. Atât de mult îmi plac, şi de fiecare dată descopăr ceva nou,chiar dacă am mai fost acolo de câteva ori.
Satele săseşti, sunt locuri unde şi să vrei nu ai cum să te plictiseşti: mereu există ceva care atrage atenţia, fie că e vorba despre o biserică fortificată,o casă veche cu arhitectură specifică, fie că e vorba despre un bătrân care privește gânditor de pe bancă sau de la fereastră și așteaptă să te oprești lângă el pentru a-și începe povestea.
Despre oamenii şi locurile pe care le-am vizitat, sunt multe de spus, multe de scris. În oricare colţişor m-aş duce, nu se poate să nu rămân cu o amintire plăcută.
În mare parte, am lăsat imaginile să grăiască, dar ,de ceva timp, simt nevoia să pun şi în cuvinte ceea ce văd. Locuri frumoase, linişte pe care rar o găsesc, oameni frumoşi, bucuroşi să îmi împărtăşească poveştile lor şi ale locurilor.
Sunt un om fericit pentru că pot vedea şi asculta ceva frumos…
Da, poate par lucruri mărunte, pentru mulţi, nişte fleacuri lipsite de importanţă. Însă, pentru sufletul meu de copil, lucrurile astea mărunte, înseamnă adevărata bucurie. Mi-e drag fiecare loc vizitat și rămân legată sufleteşte, de toate cele pe care le văd.
Voiam din tot sufletul să pot ajunge la Biertan,să mai prind puţin din festivalurile ”Luna Plină” şi ” Servus,Transilvania ! ”,desfăşurate acolo.
Din păcate, însă, timpul nu mi-a permis o astfel de vizită. Poate într-o dată viitoare voi merge și acolo.
Dar, după cum spuneam și mai demult, într-o altă poveste, nu trebuiesc parcurşi neapărat mulţi km. Locuri frumoase sunt şi în apropiere. Trebuie numai să vrem să le căutăm, să vrem să le vedem sau să le descoperim.
Printre aceste locuri, se numără şi satul Felmer, din județul Brașov,situat la nu foarte mare distanţă de Făgăraş,o vizită la cetate putând fi completată și de cea a unei biserici vechi aflată la câțiva kilometri.
Un loc liniştit, cu peisaj încă pitoresc, în ciuda trecerii nemiloase a timpului.
Auzisem de acest loc, de la o persoană foarte dragă mie, tot la ea văzând și primele imagini cu satul și cu biserica fortificată.
Cum eu sunt o mare iubitoare de locuri care încă mai păstrează urmele bătrânilor saşi plecaţi fie peste hotare,la cei mai tineri din familie,fie plecaţi definitiv dintre cei vii,trebuia neapărat să ajung acolo.
Și am ajuns. Nu doar o singură dată, ci de vreo trei ori. Atât de mult mi-a plăcut locul. Cum era de așteptat, fiecare vizită a avut și momentele ei mai haioase atunci când am văzut cârdul de gâște sau de rațe ieșit la plimbare pe uliță. Firește că m-am luat după ele, încercând să prind măcar una și să o smotocesc puțin, stârnind râsetele tuturor celor aflați la o vorbă pe lângă poarta casei.”
Foto: OTILIA BERCARU – arhivă personală, toate drepturile rezervate –
