Românii s-ar putea confrunta cu noi creșteri ale facturilor la energie începând din această toamnă, iar presiunea asupra bugetelor gospodăriilor ar putea continua și în sezonul rece. Scumpirile sunt alimentate de prețurile ridicate ale energiei de pe piață, dar și de riscul unei crize a gazelor în iarna 2026-2027.
Potrivit calculelor prezentate de Libertatea, în cel mai pesimist scenariu, prețul energiei electrice ar putea ajunge la 1,6-1,7 lei/kWh la consumatorul final, de la aproximativ 1,2 lei/kWh în prezent în cazul unor oferte precum cea de la Hidroelectrica. O asemenea evoluție ar însemna o majorare de până la aproximativ 40%.
Energia se vinde deja la prețuri ridicate
Unul dintre semnalele privind evoluția viitoare a prețurilor vine de pe piața angro. Complexul Energetic Oltenia și ELCEN au scos la vânzare energie pe OPCOM la prețuri de sute de lei pentru fiecare MWh.
ELCEN solicită aproximativ 870-890 de lei/MWh, în timp ce Complexul Energetic Oltenia are oferte în jurul valorii de 725 de lei/MWh.
Prețul angro nu este însă prețul final plătit de consumator. La acesta se adaugă costurile furnizorilor pentru profilare și dezechilibre, tarifele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA.
Într-un scenariu în care energia este cumpărată la aproximativ 800 de lei/MWh, prețul final ar putea ajunge la 1,6-1,7 lei/kWh.
Expert: scumpirea ar putea fi mai mică
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, consideră însă că o creștere de 40% reprezintă scenariul cel mai pesimist.
Potrivit acestuia, într-o variantă favorabilă, energia electrică s-ar putea scumpi cu 3-5%, în timp ce într-un scenariu nefavorabil majorarea ar putea depăși 15%.
„Cota CE Oltenia este mică”, explică expertul, argumentând că prețurile ridicate ale unui anumit producător nu se transferă automat în aceeași proporție asupra întregii piețe.
Iarna ar putea aduce și scumpiri la gaze
Problemele nu se opresc însă la energia electrică. Pentru iarna 2026-2027 există și riscul unor presiuni suplimentare pe piața gazelor naturale.
Rezervele europene sunt la un nivel redus pentru această perioadă a anului, iar piața internațională este influențată de problemele privind exporturile de gaze lichefiate din Qatar.
Qatarul este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze ai Europei, iar eventualele perturbări prelungite ale livrărilor pot pune presiune pe prețuri.
În același timp, Europa se pregătește pentru un posibil deficit de gaze în sezonul rece, pe fondul rezervelor reduse și al problemelor de pe piața globală.
Pentru România, o astfel de evoluție ar avea efecte în lanț: gazele mai scumpe ar însemna costuri mai mari pentru producerea energiei electrice în centralele pe gaze, dar și pentru producerea energiei termice.
Cu alte cuvinte, facturile la curent și încălzire ar putea crește simultan în sezonul rece.
Seceta poate pune presiune suplimentară pe sistem
Un alt factor de risc îl reprezintă nivelul scăzut al apei din lacurile de acumulare.
În cazul în care România va intra în sezonul rece cu rezerve hidroenergetice reduse, producția hidro ar putea fi afectată. Într-un sistem energetic deja supus presiunilor, reducerea producției hidro ar putea însemna o nevoie mai mare de energie produsă de centralele pe gaze, cărbune sau alte surse.
Astfel, evoluția vremii din următoarele luni va avea un rol important în echilibrul sistemului energetic național.
România are nevoie de mai multă stocare
Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să investească în capacități de stocare a energiei, însă avertizează că promovarea exclusivă a bateriilor poate genera probleme pe termen lung.
Expertul consideră că sistemul energetic trebuie să dispună de mai multe tipuri de stocare, adaptate nevoilor rețelei, și avertizează asupra lobby-ului făcut pentru anumite tehnologii.
În opinia sa, România riscă să ajungă în situația în care centralele pe gaze să funcționeze tot mai puțin, ceea ce ar putea afecta rentabilitatea acestora și, în anumite condiții, chiar stabilitatea sistemului.
Critici privind modul în care au fost dezvoltate regenerabilele
Chisăliță critică și modul în care au fost stabilite anumite reguli pentru energia eoliană și fotovoltaică.
El susține că marii producători de energie regenerabilă au făcut lobby în trecut pentru eliminarea unor obligații privind stocarea și că România a ratat astfel oportunitatea de a construi din timp un sistem mai echilibrat.
Expertul amintește și dezbaterea din 2024 privind legea prosumatorilor, când prevederea referitoare la obligativitatea stocării ar fi fost eliminată în faza finală a adoptării actului normativ.
„Doar regenerabile și baterii” ar putea costa enorm
Dumitru Chisăliță respinge și ideea că un sistem energetic bazat exclusiv pe energie solară, eoliană și baterii ar fi automat mai ieftin.
Potrivit calculelor sale, un astfel de sistem ar putea ajunge la un cost de aproximativ 400 de euro/MWh.
În schimb, o centrală pe cărbune, fără costul certificatelor de carbon, ar avea un cost estimat la 70-80 de euro/MWh. După includerea certificatelor de CO2, costul ar putea urca la 140-160 de euro/MWh.
Certificatele de carbon reprezintă una dintre principalele presiuni asupra centralelor pe combustibili fosili, iar prețul acestora a crescut puternic în ultimele două decenii.
Expertul critică și cumulul de scheme de sprijin și obligații care influențează piața energiei, susținând că acestea au generat costuri de ordinul miliardelor de euro.
Energia nucleară, soluția pentru viitor?
În viziunea lui Chisăliță, energia nucleară ar trebui să aibă un rol central în viitorul sistem energetic.
Motivul este caracterul intermitent al energiei solare și eoliene, care necesită capacități de rezervă și stocare. În schimb, energia nucleară poate furniza electricitate constant, inclusiv pentru consumatorii industriali mari și centrele de date.
Expertul consideră că investițiile în reactoare modulare mici și în capacități nucleare trebuie privite ca parte a strategiei pe termen lung a României.
Propunerea unui „general” pentru sistemul energetic
Dumitru Chisăliță propune și înființarea unui Dispecerat de Securitate Energetică, care să reunească autoritățile, instituțiile și companiile cu responsabilități în domeniu.
Acesta ar urma să funcționeze ca un centru de coordonare capabil să stabilească prioritățile sistemului energetic și să evite situațiile în care diferite instituții iau decizii contradictorii.
Expertul pledează inclusiv pentru stabilirea unor ținte clare privind structura producției de energie și pentru revizuirea regulilor care acordă prioritate energiei regenerabile în sistem.
Facturile din această toamnă, primele semnale
În concluzie, evoluția facturilor depinde de mai mulți factori: prețurile energiei pe piața angro, disponibilitatea gazelor, nivelul rezervelor europene, producția hidro și evoluția consumului în sezonul rece.
Scenariul optimist indicat de experți vorbește despre creșteri de 3-5% ale prețului energiei electrice. În varianta nefavorabilă, majorările ar putea depăși 15%, iar calculele bazate pe actualele oferte de pe piața angro indică posibilitatea unor prețuri finale și mai mari în anumite condiții.
Iar dacă presiunile de pe piața gazelor se vor menține până la iarnă, românii ar putea primi o dublă lovitură în facturi: energie electrică mai scumpă și costuri mai mari pentru încălzire.
