România este departe, în acest moment, de adoptarea monedei euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației pentru august 2026, că țara noastră nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru aderarea la zona euro.
Declarația guvernatorului BNR vine într-un moment în care România se confruntă cu probleme economice importante, în special în ceea ce privește deficitul bugetar și stabilitatea prețurilor.
„Țara nu este pregătită”
Întrebat cât de pregătită este România pentru renunțarea la leu și trecerea la moneda europeană, Mugur Isărescu a fost categoric.
„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat guvernatorul BNR.
Pentru adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească mai multe criterii de convergență, referitoare la stabilitatea prețurilor, finanțele publice, nivelul dobânzilor, stabilitatea cursului de schimb și compatibilitatea legislației naționale cu regulile Uniunii Europene.
Una dintre cele mai mari probleme este în prezent deficitul bugetar, care trebuie redus sub pragul de 3% din PIB pentru îndeplinirea criteriilor europene.
Deficitul bugetar, problema principală
Mugur Isărescu a transmis că România trebuie să își concentreze eforturile, înainte de orice discuție despre o dată concretă pentru adoptarea euro, asupra reducerii deficitului și stabilizării economiei.
România trebuie să parcurgă inclusiv etapa Mecanismului Cursului de Schimb II, cunoscut drept ERM II, înainte de a putea adopta moneda unică europeană.
Intrarea în ERM II presupune, la rândul său, un nivel suficient de stabilitate economică și financiară.
Guvernatorul BNR a respins și ideea că adoptarea euro ar putea rezolva automat problemele fiscale ale României. După experiența crizei datoriilor suverane din Grecia, regulile europene sunt mult mai stricte, iar statele candidate trebuie să demonstreze stabilitate înainte de intrarea în zona euro.
România nu poate renunța definitiv la obiectivul euro
Deși România nu are în prezent un termen realist pentru adoptarea monedei europene, țara noastră și-a asumat încă de la aderarea la Uniunea Europeană obligația de a trece la euro.
Spre deosebire de Danemarca, România nu beneficiază de o clauză de exceptare, cunoscută drept „opt-out”.
„Nu avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat Tratatul de Aderare, este trecut că vom trece la euro când vom îndeplini condițiile. Decizia este deja luată. O discuție este să vedem când să o facem”, a explicat Mugur Isărescu.
Așadar, problema nu este dacă România va adopta euro, ci când va reuși să îndeplinească toate condițiile necesare.
2028, un posibil reper pentru România
În actualele condiții economice, un calendar realist pentru adoptarea euro nu poate fi construit pentru următorii ani.
Potrivit lui Mugur Isărescu, România are nevoie de „câțiva ani buni” de ajustări economice, ceea ce face ca un eventual orizont realist să fie după alegerile din 2028.
Până atunci, autoritățile trebuie să reducă deficitul, să stabilizeze finanțele publice, să controleze inflația și să creeze condițiile necesare pentru intrarea în ERM II.
România a fost aproape de euro în 2013-2014
Adoptarea euro nu este un obiectiv nou pentru România.
În anii anteriori, BNR a pregătit inclusiv aspecte logistice legate de introducerea monedei europene. Până în 2018 au avut loc în mod regulat ședințe ale Comitetului de Trecere la Euro.
Au existat chiar planuri privind transportul și depozitarea bancnotelor și monedelor euro în România.
Unul dintre cele mai favorabile momente pentru aderare a fost perioada 2013-2014, când România îndeplinea criteriile tehnice necesare.
Totuși, contextul european nu a fost favorabil. Criza datoriilor suverane din Grecia și problemele din zona euro au determinat o prudență sporită la nivel european, iar extinderea zonei euro nu a mai reprezentat o prioritate.
Ce ar însemna, concret, trecerea la euro
Adoptarea monedei europene ar elimina riscul valutar dintre leu și euro și ar simplifica tranzacțiile comerciale și financiare cu statele din zona euro.
În același timp, România ar pierde posibilitatea de a utiliza politica monetară națională și cursul de schimb ca instrumente de ajustare economică.
Tocmai de aceea, BNR insistă asupra necesității ca economia românească să fie suficient de stabilă înainte de intrarea în zona euro.
În condițiile actuale, România are încă un drum lung de parcurs.
Mesajul lui Mugur Isărescu este, practic, unul fără echivoc: euro rămâne o obligație asumată de România, însă țara nu este pregătită în prezent pentru trecerea la moneda europeană.
