Pe data de 3 iunie, au fost anunțate proiectele câștigătoare din ediția 2018 a programului Start-Up Nation, program prin care tinerii antreprenori primesc până la 200.000 lei (aproximativ 42.000 euro) pentru demararea unei afaceri. În urmă cu doi ani, când acest program a fost implementat de Guvernul României, se dorea dezvoltarea sectorului industriilor creative, cum ar fi cel IT. Unul dintre criteriile de departajare în acest concurs de proiecte a fost cel al angajaților asumați.
Dacă în ediția din 2017 au ,,prins’’ finanțare și firmele care ,,licitaseră’’ doi angajați, în acest an abia au prins finanțare firmele care aveau trecut în proiecte un număr de patru angajați, din care doi din rândul persoanelor defavorizate. În plus, față de ediția precedentă, firmele din București, Ilfov și Cluj au primit punctaj mai mic, fiind eliminate din start, considerându-se că, oricum, acele zone au un mediu privat bine dezvoltat, asta în ciuda faptului că tocmai în aceste zone, unde există un mediu economic și universitar bine pus la punct, industriile inovative se pot dezvolta așa cum ar trebui.
,,Vând patiserie pe SUN 2018, 8 angajați!’’
Așa cum am amintit la începutul acestui articol, pe data de 3 iunie au fost anunțați câștigărorii acestei ediții. Între timp, majoritatea câștigătorilor au fost chemați în centrele regionale (Constanța, Craiova, Ploiești etc) pentru a semna contractele de finanțare. Foarte mulți dintre câștigătorii proiectelor deja au apelat la serviciile celor 3 bănci partenere (BCR, CEC și Banca Transilvania) pentru a accesa creditul punte necesar demarării rapide a activității. Am scris ,,foarte mulți’’, nu ,,toți’’, deoarece sute de antreprenori și-au scos la vânzare pe OLX proiectele.
Pe grupurile de Facebook destinate Start Up Nation au apărut imediat reacții la acest tip de comerț, unii dintre participanții la discuție venind inclusiv cu o petiție online către ministerul de resort ca proiectele câștigătoare să nu poată fi vândute:
,,Nu se mai poate asa, de ieri, decand s a afișat lista cu beneficiari eligibili, au explodat vânzările de proiecte este corect asa ceva, este drept pentru cei care au muncit și au făcut un proiect realist sa le fie luată șansa de tot felul de speculanții, eu propun sa ne unim sa facem o petiție prin care sa cerem sa nu se înstrăineze proiectul, ori îl implementează, ori renunța, sa lase șansa unui antreprenor care chiar își dorește sa pornească o afacere. Trebuie sa tragem un semnal de alarma!!!!!”
Un tânăr care, probabil nu s-a numărat printre câștigători, scrie următoarele:
,, Întrebare: câți
dintre voi ați fost câștigători fericiți ai proiectului și apoi ați constatat
că „nu merge” sau că nu puteți plăti angajații?
2. Cine a făcut un studiu detaliat al cheltuielilor și
veniturilor înainte de depunere? Business plan? Breakdown pe costuri?
3. Cu ce alte probleme v-ați mai confruntat?’’
Mulți dintre participanții la acest concurs de proiecte, în special cei care nu au câștigat, reproșează autorităților că, în desemnarea câștigătorilor, s-a ținut cont doar de numărul de angajați, unele proiecte, din punct de vedere financiar și al organigramei fiind un adevărat dezastru. Așa se face că, în acest an, în loc să avem noi firme de IT pe la Slobozia sau Uricani, firme pe artă vizuală pe la Drăgășani sau Scornicești, avem patiserii cu câte 8 angajați în sate uitate de lume, spălătorii auto în orașe unde, oricum, piața este suprasaturată sau pizzerii în orașe prăfuite. În plus, spun foarte mulți dintre cei care au experiență vastă în antreprenoriat, la scrierea proiectelor antreprenorii au trecut un număr de angajați mai mare tocmai pentru a obține finanțarea! Și au obținut-o!
Numai că, la foarte scurt timp, unii și-au dat seama că nu pot întreține un studio foto având șase angajați! Alții și-au dat seama că 10 angajați înseamnă prea mult pentru o spălătorie auto! Numărul nerealist, supraestimat, pe aceste proiecte va duce, cu siguranță, la sucombarea din fașă a multor firme! Firme care, în marea majoritate, nici nu răspund intenției guvernului de a sprijini industriile creative, am arătat mai sus de ce!
Până atunci, că și le-au creat special pentru a le vinde pe câteva mii de euro (până la urmă, e și asta o afacere) sau, în ceasul al 12-lea, înainte de implementare, și-au dat seama că nu poți plăti un număr dublu de angajați față de necesar dacă nu ai o firmă complementară de pe care să îți ,,muți’’ angajații sau bani de acasă pentru o perioadă, noii antreprenori mioritici își scot, cu sutele, afacerile la vânzare pe OLX.
După cum puteți vedea, mai toate fac parte din industriile inovative: spălătorii, patiserii, firme de transport, cofetării… Vai antreprenoriatul nostru! Putem denumi, deja, programul Start-,,down’’ Nation!
