În calitate de Deputat de Argeş şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO Tudor Ionescu va monitoriza situaţia dosarelor celor trei monumente istorice argeşene aflate pe Lista Indicativă UNESCO: Mănăstirea Curtea de Argeş, Biserica Domnească Curtea de Argeş şi fosta închisoare Piteşti, introduse pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO pe 15 aprilie 2024.
În fiecare an, pe 16 noiembrie, România celebrează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, sărbătoare care ne aduce în atenție importanţa patrimoniului cultural şi promovarea valorilor tradiţionale.
În fiecare an, pe 16 noiembrie, România îşi cinsteşte cu mândrie şi recunoştinţă comorile înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, acele repere care ne spun povestea, ne hrănesc sufletul şi ne definesc ca popor!
Patrimoniul nostru nu este doar o colecţie de monumente sau peisaje spectaculoase, este o comoară vie, o punte între strămoşi şi urmaşi, o mărturie a spiritului românesc autentic, a tradiţiilor nealterate şi a curajului de a păstra ceea ce ne aparţine de drept.
Constituită în 1945, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă şi Cultură (UNESCO) a deschis Lista Patrimoniului mondial pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea mai multor bunuri culturale: Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric al Sighişoarei (1999), Bisericile de lemn din Maramureş (1999).
În 2017, a fost înscris bunul natural Pădurile de fag antice din Carpaţi, iar în anul 2021, Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în acelaşi timp atât pe Lista Patrimoniului Mondial cât şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Cele mai recente înscrieri ale României în Lista Patrimoniului Mondial sunt Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu (2024) şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia (2024).
România are şapte elemente înscrise şi în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Viu al Umanităţii: Ritualul Căluşului (din 2005-2008), Doina (din 2009), Ceramica Tradiţională de Horezu (din 2012), Colindatul de Ceată Bărbătească (din 2013), Jocul fecioresc din România (din 2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova (din 2016) şi Mărţişorul – practici culturale asociate zilei de 1 Martie (din anul 2017).
Toate reprezintă adevărate simboluri ale creativităţii, spiritualităţii şi rezistenţei poporului român. Fiecare sit este o dovadă a geniului şi sacrificiului românesc.
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO este o chemare la unitate şi implicare. Fiecare dintre noi este responsabil pentru acest tezaur şi avem datoria sfântă să îl protejăm, să îl iubim şi să îl transmitem nealterat urmaşilor noştri.
În spiritul acestei sărbători, reafirm importanța ca România să promoveze respectul pentru patrimoniu, educaţia culturală şi turismul responsabil, pentru ca fiecare monument, sit sau tradiţie recunoscută de UNESCO să continue să spună lumii povestea unui popor demn, creativ şi profund legat de rădăcinile sale!
În calitate de Deputat de Argeş şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO voi monitoriza situaţia dosarelor celor trei monumente istorice argeşene aflate pe Lista Indicativă UNESCO: Mănăstirea Curtea de Argeş, Biserica Domnească Curtea de Argeş şi fosta închisoare Piteşti, introduse pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO pe 15 aprilie 2024.
Transmit cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO felicitările mele tuturor celor care cu devotament şi sacrificiu veghează asupra frumuseţii, autenticităţii şi integrităţii acestor comori, simboluri ale identităţii noastre naţionale şi ale locului României în patrimoniul universal!
Să fim mândri de rădăcinile noastre şi să fim cu toţii apărători ai patrimoniului nostru!
Tudor Ionescu, Deputat de Argeș-Partidul S.O.S. România
