Regimurile politice şi valorile se pot schimba radical într-o societate. Ceea nu se pot schimba sunt însă constante precum voinţa de dominaţie, lăcomia şi ciclurile de vârstă. Ele sunt date antropologice. În calitate de oameni, trecem prin copilărie, tinereţe şi bătrâneţe. Fiecare vârstă este caracterizată de tendinţe generale specifice: copilăria este caracterizată de dependenţă şi ajutor; tinereţea, de avânt, risipă de energie şi imprudenţă; bătrâneţea de prevedere, chivernisire şi, poate, zgârcenie. E adevărat, viteza, tehnologia şi interesele mai schimbă câte ceva în această privinţă. Ele nu schimbă deocamdată datele biologice fundamentale, ci doar reprezentările noastre despre ele. În plus, ele nu sunt altceva decât malformaţii ale firescului sau naturalului. Vedem copii în postura de oameni maturi. Tineri cu cearcăne, blazaţi şi îmbătrâniţi prematur. Bătrâni joviali şi perpetuu adolescenţi. Maturul, seriosul şi gravul copil-poet G. din oraşul nostru, care trona de-a dreapta tronului lui Adrian Păunescu acum ceva vreme sau boţogaşul cel mic de 72 de ani, Berlusconi, pus mereu pe şotii erotice sunt astfel de exemple.
Din spatele acestui decor se iţeşte banalul adevăr că viaţa şi lumea funcţionează pe energie. Un bătrân codoş are nevoie de o amantă tânără. Un patron veros, de braţe şi minţi verzi. Un dictator, de inimi brave, suflete curate şi trupuri dăruite.
Societăţile chibzuite cultivă energia tinerilor şi ştiu să o întrebuinţeze la maturitatea devenirii ei. Cele nechibzuite sau în criză puternică procedează exact invers. În prejma Berlinului asediat de ruşi, Hitler a apelat la tinerii adolescenţi îndoctrinaţi din Hitlerjugend. Când eşti în criză de resurse umane, fie pentru că cei cu oarece pregătire, săturaţi de minciună şi hoţie, pleacă în lumi mai funcţionale, fie pentru că nu ai vrut şi nu vrei să investeşti nimic serios şi temeinic în om, apelezi la inocenţa, energia şi capitalul de credinţă al tinerilor.
Doi dintre finaliştii de la emisiunea „Românii au talent” sunt foarte tineri. Narcis Ianău are 16 ani şi este elev. Adrian Ţuţu are 19 ani. Dincolo de talentul, meritul sau nemeritul lor în această competiţie, două lucruri mi-au atras atenţia. Primul este legat de exploatarea mediatică excesivă a acestor tineri, cărora li s-au sucit minţile şi meritele, încât cu greu îşi vor mai putea reveni. Al doilea aspect, la fel de relevant, este că şi în acest „sector” ceea ce este mai bun şi mai matur pleacă tot în Occident. Ultimul exemplu în această serie este un tânăr de 28 de ani din România, Razy Gogonea, care a făcut furori la un concurs similar din Marea Britanie.
Dincolo de acest caz, nu vi se pare că reîncepem să auzim din ce în ce mai des apeluri la dăruire, hărnicie, devotament, eroism la locul de muncă, dar nimic concret şi durabil pentru noi?
Parcă îmi vine în minte o veche întrebare a românului lucid: „Copiii noştri o vor duce mai bine decât noi?”.
