Un nou front politic se deschide în jurul banilor pe care România îi alocă sprijinului pentru Ucraina. Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea lansează acuzații dure la adresa fostului ministru al Apărării, Radu Miruță, pe care îl acuză că „minimalizează” costurile reale suportate de români, reducând totul la o formulă simplistă: „doi euro de căciulă”.
Într-o intervenție acidă, Piperea susține că această cifră este departe de realitate și vorbește despre o lipsă cronică de transparență în privința sumelor cheltuite. Potrivit acestuia, România ar fi „singura țară membră a Uniunii Europene” care păstrează la secret contribuțiile financiare, militare și logistice către Ucraina, ceea ce face imposibil un calcul exact și verificabil.
„Circulă o mare minciună sub forma unui adevăr oficial”, afirmă europarlamentarul, sugerând că declarațiile lui Miruță ar avea mai degrabă rolul de a acoperi eventuale responsabilități decât de a informa corect opinia publică.
Piperea își construiește argumentația pornind de la o rezoluție a Parlamentului European din 17 iulie 2024, care indica faptul că statele membre contribuiau, la acel moment, cu aproximativ 0,25% din PIB pentru sprijinul acordat Ucrainei. Aplicată României, această proporție ar însemna, susține el, cel puțin 900 de milioane de euro anual — adică dublul sumei vehiculate în discursul oficial.
Dar acesta ar fi doar începutul. Europarlamentarul adaugă în ecuație costurile pentru refugiații ucraineni, estimate la aproximativ 5 miliarde de euro, bani care, spune el, ar fi trebuit compensați parțial de Uniunea Europeană — lucru care nu s-ar fi întâmplat.
Lista rămâne deschisă. Piperea invocă și ajutorul militar, inclusiv sistemul Patriot donat în 2023, evaluat la circa 2 miliarde de dolari, dar și costurile „invizibile” ale sprijinului logistic: utilizarea porturilor, aeroporturilor, infrastructurii rutiere și a sistemelor bancare pentru tranzitul resurselor către Ucraina.
În lipsa unor date oficiale clare, europarlamentarul spune că totul se reduce la estimări — unele dintre ele mult mai mari decât cele prezentate public. „Nu 2, nici 4, ci poate 8 euro de căciulă”, afirmă acesta, sugerând că povara reală ar putea fi de câteva ori mai mare.
El amintește și de un răspuns primit anterior de la Consiliul Fiscal, care cita o estimare a unui institut german, plasând contribuția României la aproximativ 1,5 miliarde de euro. O cifră pe care presa „proguvernamentală” ar fi preluat-o fără rezerve. În contrast, fostul premier Marcel Ciolacu ar fi avansat un procent de 3,5% din PIB anual, ceea ce ar duce nota de plată la aproximativ 12 miliarde de euro pe an — echivalentul a circa 50 de euro pentru fiecare român.
Dincolo de duelul cifrelor, miza reală devine una politică: cât de mult știe, de fapt, publicul despre costurile implicării României în sprijinirea Ucrainei? Iar întrebarea lansată de Piperea rămâne deschisă și incomodă: cine spune adevărul și cine calculează, convenabil, nota de plată?
