– ?i-am spus, îmi amintesc bine, c? aceast? concep?ie este o prelungire a tezei iliesciene promovate imediat dup? 89 ?i atât de p?guboase pentru democra?ia româneasc?, dup? care politica trebuie s-o fac? numai politicienii (evident, cei veni?i din comunism, c?ci al?ii nu erau), iar intelectualii s?-?i vad? de activitatea lor. Azi, se ?tie c? teza aceasta a fost respins?, avant la lettre, chiar de Marin Preda ?i a fost spulberat?, definitiv, de Vaklav Havel: ?i prin activitatea sa, ?i prin discursurile sale, dintre care unul rostit… chiar la Bucure?ti. ?i cum s-a întâmplat conversiunea?
– Am renun?at la aceast? concep?ie, fiindc? am în?eles c? mediul de afaceri ?i mediul politic sunt nu doar conivente, ci chiar interdependente, c?, altfel formulând, starea afacerilor este dependent? de starea locuitorilor ?i starea locuitorilor este dependent? de starea afacerilor. Dar ?i fiindc? eu am v?zut c? primarii din postcomunism au sindromul lipirii definitive de scaun: au câ?tigat un mandat de primar ?i nu mai vor s? dea scaunul cu niciun chip. (Or eu ?tiu c? valoarea unui primariat nu se m?soar? cu anii, ci cu împlinirile. Pache Protopopescu, cel mai bun primar al Bucure?tiului, a avut aceast? demnitate… doar trei ani!) ?i, când sunt nevoi?i s? plece din prim?rie, ei se lanseaz? imediat în afaceri! Ceea ce mie mi se pare un parcurs inversat. ?i am s? dezvolt mai departe aceast? idee…
– ?i de unde crezi c? vine superioritatea unui primar tân?r, bogat ?i abilitat prin succesul în afaceri?
– Un primar tân?r vine cu o alt? viziune despre administrarea unui ora? modern ?i cu o alt? mentalitate despre banul public, el fiind un om al prezentului ?i al viitorului. P?i, la vremuri noi, tot oamenii vechi?!? Un primar bogat nu vine la Prim?rie ca s? devin? bogat, nu vine cu un apartament la bloc ?i pleac? de aici cu dou?-trei vile, cu sute de mii de euro în conturi ?i cu afaceri numeroase ?i rentabile plasate pe numele membrilor familiei, rudelor, prietenilor… Iar un primar care a avut succes în afaceri ofer? garan?ia suficient? c? va administra corect ?i eficient bugetul Prim?riei ?i averea comunit??ii.
– Stai un pic, c?ci transgresezi prea u?or ?i, poate, for?at din spa?iul afacerilor în spa?iul administra?iei publice. Nu ?i se pare?
– Nu, deloc, fiindc? primariatul este, pe fond, o afacere ca oricare alta, adic? o ini?iativ? prin care se urm?re?te un profit, nu o pagub?. Singura deosebire, c?ci exist? una – iar aceasta este esen?ial? – este c? profitul nu trebuie s? fie al primarului ?i al acoli?ilor s?i, ci al Prim?riei, adic?, direct sau indirect, al cet??enilor municipiului.
– ?i ce înseamn?, în viziunea ta, un primar bun?
– Înseamn? un primar care p?streaz? ?i dezvolt? patrimoniul localit??ii, care reu?e?te s? m?reasc? bugetul, care ap?r? bugetul de agresiuni ?i care, în mod necesar, îl folose?te numai în interesul locuitorilor. Iar activitatea unui astfel de primar nu poate fi decât transparent?, c?ci acel primar nu are ce ascunde de ochiul public…
– Ce ofert? mai bun? ai pentru pite?teni?
– Oferta mea nu este doar superioar? calitativ, ci este o ofert? sincron? cu epoca noastr?, în care un ora? mare trebuie s? fie o constela?ie de ora?e mici (recte, cartiere) care dispun de toate serviciile ?i facilit??ile, astfel încât cet??eanul din cutare cartier m?rgina? s? nu fie nevoit s? vin? în centru pentru a-?i rezolva o problem?, de orice natur? ar fi ea… Într-o asemenea abordare, este posibil ca, într-un anumit cartier, s? existe o oportunitate cultural? sau economic? pe care n-o po?i g?si în centru. Centrul s? r?mân? o zon? simbolic?, pentru promenada s?pt?mânal? sau lunar?, pentru o pia?? public? mare, pentru un eveniment cultural de excep?ie.
Spune?i-mi mie, de pild?, în ce cartier exist? o pia?? public?? P?i cum poate exista un or??el f?r? o pia?? public?, f?r? acel spa?iu al democra?iei, al culturii, al educa?iei ?i chiar al politicii?! De ce un eveniment cultural emblematic, precum „Simfonia lalelelor”, se desf??oar? mereu în zona central??! De ce Pomul de Cr?ciun ?i Or??elul copiilor se amenajeaz? numai în Centru? De ce p?rin?ii din toate cartierele vin cu copiii în Expo-parc? Simplu: din lips? de viziune ?i din lipsa dot?rilor cartierale esen?iale.
De aceea, îmi propun ca, dup? 4 sau cel mult 8 ani, Pite?tiul s? fie un ora? european veritabil: potent economic, curat ?i s?n?tos, adic? ecologic, sigur, cultural, ?i, peste toate, frumos ?i cu o personalitate pregnant?.
F?r? tristele expozi?ii de gunoi de la tomberoane, f?r? str?zi cu ?an?uri s?pate a doua zi dup? a?ezarea covorului asfaltic ?i f?r? bordurile schimbate la foc automat, f?r? pavelele ro?cate din zona central?, f?r? haitele de maidanezi, f?r? autoturismele sta?ionate sau parcate pe unde poate fiecare, f?r? gr?dini?e ?i ?coli lipsite de spa?iile necesare sau cu cl?diri nereabilitate…
Dar un ora? cu mijloace de transport în comun moderne, cu spa?ii verzi peste norma european? de suprafa?? pe cap de locuitor ?i, deci, cu un aer respirabil, cu unit??i de înv???mânt ce dispun de spa?ii suficiente ?i moderne, cu filarmonic? ce are „cas?”, nu st? cu chirie, cu oper? sau cu operet?, cu un parc natural precum cel al Craiovei, cu gr?din? botanic?… ?i, de ce nu, cu o cantin? a s?racilor, fiindc? ?i ei sunt cet??eni ai Pite?tiului!
Sigur c? bomboana de pe coliva peisajului urbanistic central, cl?direa Bibliotecii Jude?ene, aflat? în topul kitsch-ului urbanistic din România, este foarte greu de restilizat la exterior. Dar nu imposibil, c?ci iat? c? Bucure?tiul a recuperat inspirat, prin „reîmbr?care”, o cl?dire similar?: cea a Teatrului Na?ional!
