Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că Executivul care va fi instalat în toamna acestui an va avea de rezolvat una dintre cele mai complicate ecuații bugetare din ultimii ani: reducerea deficitului, menținerea investițiilor și, în același timp, creșterea pensiilor și salariilor într-un mod considerat sustenabil.
Bolojan a explicat, vineri, 21 august, că viitorul Guvern nu va avea foarte mult spațiu de manevră, în condițiile în care România și-a asumat reducerea deficitului, iar fondurile europene disponibile pentru investiții vor fi mai mici în 2027.
Salariile bugetarilor, între limitele impuse de economie
În ceea ce privește noua lege a salarizării, Bolojan susține că România nu își mai poate permite creșteri salariale care să depășească posibilitățile reale ale economiei.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă în prezent aproximativ 8,1% din PIB, după ce în 2024 ajunseseră la 9,4%. Ținta asumată este ca acest procent să coboare până la 7,9% din PIB până în 2030.
Potrivit premierului interimar, fondul total de salarii din sectorul public ar putea crește anul viitor de la aproximativ 166 de miliarde de lei la circa 174 de miliarde de lei, în funcție de evoluția economiei și de limitele bugetare.
Mesajul lui Bolojan este însă clar: salariile nu pot crește mult mai repede decât economia.
Deficitul, problema care apasă cel mai greu
Una dintre principalele probleme pentru viitorul Executiv va fi reducerea deficitului bugetar.
Pentru anul în curs, România are un angajament de deficit de 6,2% din PIB, iar pentru anul viitor ținta este de 5,3% din PIB.
Bolojan avertizează că, fără reducerea deficitului, o parte tot mai mare din banii colectați de stat va fi folosită pentru plata dobânzilor, în loc să fie direcționată către investiții.
„Dacă nu ne vom reduce deficitul în anii următori, banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să se ducă către investiții, se vor duce pe dobânzi”, a explicat premierul interimar.
În aceste condiții, orice majorare de cheltuieli într-un domeniu trebuie compensată prin economii în altă parte, prin reducerea investițiilor sau, eventual, prin noi taxe și impozite.
2027 vine și cu mai puțini bani din PNRR
O altă problemă pentru viitorul Guvern este dispariția unei importante surse de finanțare.
În 2026, România beneficiază de peste 8 miliarde de euro din PNRR, bani care contribuie semnificativ la bugetul de investiții. În 2027, această sursă nu va mai avea aceeași pondere.
Guvernul va trebui astfel să aleagă între reducerea investițiilor și suplimentarea finanțării acestora din bugetul național.
În același timp, cheltuielile pentru apărare nu pot fi reduse, România având angajamente asumate în cadrul NATO, iar programul european SAFE presupune, la rândul său, alocări suplimentare.
Pensii și salarii mai mari, dar „rezonabil”
În acest context, Bolojan spune că viitorul Executiv va trebui să găsească un echilibru extrem de dificil.
„Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creștere de pensii și de salarii rezonabilă”, a declarat premierul interimar.
El a atras atenția și asupra riscului ca presiunile electorale să ducă din nou la creșteri de cheltuieli greu de susținut.
Bolojan a amintit perioada 2023-2024 și avertizează că asemenea presiuni ar putea reapărea în anii 2027-2028.
„Spațiile de creștere sunt foarte reduse”
Premierul interimar susține că România nu poate discuta despre majorări salariale consistente fără să reducă, în paralel, numărul de angajați din sectorul public acolo unde acesta este supradimensionat.
Potrivit lui Bolojan, reducerea bazei de personal ar crea un spațiu mai mare pentru majorarea veniturilor celor care rămân în sistem.
În opinia sa, problema trebuie abordată printr-o restructurare serioasă a administrației, nu prin creșteri salariale uniforme.
Legea salarizării, între Bruxelles și presiunile interne
Bolojan a mai explicat că proiectul noii legi a salarizării trebuie să respecte atât angajamentele asumate prin PNRR, cât și limitele economice ale României.
Proiectul a fost discutat cu sindicatele, partidele politice și reprezentanții Comisiei Europene, iar forma finală trebuie să țină cont de aceste constrângeri.
Premierul interimar avertizează că depășirea limitelor bugetare ar putea afecta inclusiv ratingul de țară și încrederea investitorilor.
Misiune grea pentru viitorul Guvern
Practic, Executivul care va prelua puterea în toamnă va trebui să rezolve simultan mai multe probleme: deficit mai mic, investiții menținute la un nivel rezonabil, cheltuieli militare în creștere și majorări de pensii și salarii.
Toate acestea într-un moment în care România pierde o importantă sursă de finanțare europeană, iar spațiul bugetar pentru noi cheltuieli este tot mai restrâns.
Iar mesajul transmis de Ilie Bolojan este unul fără prea multe ambiguități: majorările de venituri vor fi posibile, dar numai în limitele pe care economia și bugetul le pot suporta.
