România se află printre țările Uniunii Europene în care utilizatorii de internet verifică cel mai puțin informațiile pe care le găsesc online. Doar 18,2% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au declarat că au încercat să verifice din alte surse dacă informațiile găsite pe internet sunt corecte.
Procentul este semnificativ sub media Uniunii Europene, de 29,2%, potrivit datelor Eurostat.
România, aproape de coada clasamentului european
Datele arată diferențe importante între statele membre atunci când vine vorba despre verificarea informațiilor găsite pe internet.
În România, mai puțin de unul din cinci utilizatori a declarat că a încercat să confirme informațiile din alte surse.
La nivelul Uniunii Europene, media ajunge la aproape 30%.
Cea mai mare pondere este înregistrată în Irlanda, cu 63,6%, ceea ce înseamnă că aproape două treimi dintre utilizatorii de internet au încercat să verifice informațiile găsite online.
La polul opus se află Grecia, cu 9,8%, urmată de Lituania, cu 14,9%, în timp ce România, cu 18,2%, se află de asemenea printre statele cu cele mai scăzute procente.
Datele se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul în cele trei luni anterioare sondajului.
Românii folosesc internetul mai puțin pentru știri
Statisticile Eurostat arată și o altă particularitate a comportamentului online din România.
În 2024, internetul a fost utilizat în Uniunea Europeană în special pentru vizionarea de programe TV și videoclipuri online, activitate menționată de 79% dintre utilizatori.
Pe locul următor s-a aflat citirea știrilor online, cu 70%, urmată de ascultarea sau descărcarea muzicii, cu 65%, și utilizarea sau descărcarea jocurilor, cu 34%.
În ceea ce privește consumul de știri online, România se află însă la coada clasamentului european. Doar aproximativ 50% dintre utilizatorii români au declarat că citesc știri pe internet.
În fruntea clasamentului se află Cehia, cu 91%, Finlanda, cu 90%, și Cipru, cu 89%.
Și competențele digitale sunt o problemă
Situația este pusă într-un context și mai larg de nivelul competențelor digitale ale populației.
Potrivit datelor citate, doar 31,84% dintre români au competențe digitale de bază sau peste acest nivel, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 60,4%.
Un nivel redus al competențelor digitale poate face mai dificilă evaluarea informațiilor întâlnite pe internet și identificarea conținutului fals, manipulator sau scos din context.
Fake news, mai ușor de distribuit decât de verificat
Rezultatele reprezintă și un semnal important într-un moment în care rețelele sociale și platformele online au devenit surse importante de informare.
O informație falsă poate fi distribuită în câteva secunde și poate ajunge la mii sau chiar milioane de persoane înainte ca cineva să-i verifice autenticitatea.
Verificarea unei știri prin consultarea mai multor surse, identificarea sursei originale, verificarea datei și a contextului în care a fost publicată și compararea informației cu date oficiale sunt câteva dintre metodele prin care utilizatorii pot evita să fie păcăliți de informații false.
Cifrele Eurostat arată astfel nu doar cât de mult este folosit internetul în România, ci și cât de importantă rămâne educația digitală într-o societate în care informația circulă cu o viteză fără precedent.
