România ar putea adopta moneda euro până în anul 2035, însă drumul până acolo trece obligatoriu prin reducerea deficitului bugetar și ieșirea din procedura de deficit excesiv. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că adoptarea monedei unice europene ar trebui să devină o adevărată țintă de țară.
Nazare a vorbit marți, la Banca Națională a României, despre direcția economică a țării pentru următorul deceniu și despre necesitatea stabilirii unor obiective care să fie menținute indiferent de schimbările politice.
Una dintre aceste ținte ar putea fi aderarea României la zona euro.
2035, anul pus pe masă pentru trecerea la euro
Alexandru Nazare consideră că România ar trebui să urmărească adoptarea monedei euro până în 2035.
Pentru ca acest lucru să devină posibil, România trebuie însă să-și rezolve mai întâi problemele bugetare. Ministrul indică anul 2030 drept termen până la care țara ar trebui să iasă din procedura de deficit excesiv.
După aceea ar mai fi necesari câțiva ani pentru pregătirea efectivă a aderării la zona euro.
„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030”, a declarat Alexandru Nazare.
România, de ani buni cu problema deficitului
Situația finanțelor publice reprezintă unul dintre principalele obstacole. România se află de mai mulți ani sub procedura europeană privind deficitul excesiv, iar revenirea sub pragul de 3% din PIB rămâne o etapă esențială.
Nazare avertizează că prelungirea acestei situații afectează inclusiv credibilitatea României în fața investitorilor și costurile la care statul se împrumută.
Ministrul a ridicat problema duratei foarte mari pe care România ar putea ajunge să o petreacă în această situație, arătând că, dacă ieșirea se va produce abia în 2030, perioada se va apropia de un deceniu.
Euro, mai mult decât o schimbare de monedă
Alexandru Nazare susține că adoptarea euro ar putea reprezenta o ancoră economică mai puternică decât simpla reducere a deficitului bugetar.
Motivul este că intrarea în zona euro nu presupune doar disciplină fiscală, ci și creșterea competitivității economiei românești.
În viziunea ministrului, consolidarea finanțelor publice este necesară, dar nu suficientă pentru ca România să obțină o creștere economică solidă pe termen lung.
Aderarea la euro ar obliga România să urmărească simultan stabilitatea bugetară, competitivitatea economiei și capacitatea de a atrage investiții.
De la intenție la realitate mai este însă un drum lung
Anul 2035 nu reprezintă, în acest moment, o dată stabilită pentru intrarea României în zona euro, ci o țintă indicată de Alexandru Nazare.
Pentru atingerea ei, România trebuie să îndeplinească criteriile necesare aderării, iar una dintre marile provocări ale următorilor ani va fi reducerea deficitului bugetar.
Primul reper major pus acum pe masă este 2030: ieșirea din procedura de deficit excesiv. Abia după îndeplinirea acestui obiectiv ar putea începe etapa finală a pregătirii României pentru trecerea de la leu la euro.
