Unul dintre cele mai spectaculoase domenii istorice din Argeș a ajuns din nou pe piața imobiliară. Conacul Micescu din zona Micești–Argeșelu, comuna Mărăcineni, locul în care au ajuns de-a lungul timpului personalități precum Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Ion Minulescu și Octavian Goga, dar și fostul președinte francez Charles de Gaulle, este oferit acum spre vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro.
Anunțul publicat pe Imobiliare.ro descrie proprietatea drept „conac istoric clasa B, 13 ha teren, valoare istorică”. Domeniul are, potrivit ofertei, aproximativ 13,1 hectare, dintre care 9,7 hectare de pădure, iar complexul include conacul, o casă de serviciu, o cabană de vânătoare, o capelă, anexe și construcții ridicate ulterior. Suprafața utilă declarată pentru conac este de 1.300 de metri pătrați. Proprietatea este însă prezentată ca fiind nelocuită și necesitând investiții pentru readucerea clădirilor la starea inițială.
Cu alte cuvinte, cel care ar plăti 3,5 milioane de euro nu cumpără doar o casă veche, ci un domeniu istoric întins pe zeci de mii de metri pătrați, dar care vine și cu o problemă uriașă: recuperarea și conservarea unui patrimoniu ajuns, în timp, într-o stare de degradare.
De la Istrate Micescu la Charles de Gaulle
Povestea conacului este legată de una dintre cele mai importante personalități juridice și politice ale României interbelice, Istrate Micescu. Avocat, profesor universitar și fost ministru al Afacerilor Străine și al Justiției, Micescu și-a construit în 1928 domeniul de la Ciumești, localitate cunoscută astăzi drept Argeșelu, în comuna Mărăcineni.
Conacul a fost realizat în stil neoromânesc, după proiectul arhitectului Edmond van Saanen Algi, iar domeniul a devenit un loc de întâlnire pentru oameni importanți ai epocii. Printre invitații lui Micescu s-au numărat scriitorii Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Ion Minulescu și Octavian Goga, dar și alte personalități ale vieții culturale și politice interbelice.
Micescu era pasionat de cărți, artă și vânătoare. Domeniul său din Argeș era mai mult decât o simplă reședință: era un spațiu în care avocatul își primea prietenii, organiza partide de vânătoare și se retrăgea pentru lectură și discuții intelectuale.
După instaurarea regimului comunist, povestea domeniului s-a schimbat radical. Averea lui Istrate Micescu a fost confiscată, iar acesta a fost arestat și condamnat la 20 de ani de muncă silnică. A murit în închisoarea de la Aiud în 1951.
Conacul a fost naționalizat, iar mai târziu a intrat în circuitul proprietăților de protocol ale statului.
Aici apare și unul dintre cele mai spectaculoase episoade din istoria domeniului.
În mai 1968, în timpul vizitei oficiale în România, Charles de Gaulle, președintele Franței, a dormit o noapte la conacul Micescu. Un localnic intervievat de Adevărul își amintea că zona fusese puternic securizată înaintea sosirii delegației franceze. Potrivit mărturiei sale, până și patul a trebuit modificat pentru statura înaltă a președintelui francez.
Conacul a fost folosit și de Nicolae Ceaușescu, care îl utiliza ca vilă de protocol. Potrivit Direcției pentru Cultură Argeș, imobilul fusese restaurat în 1965 și funcționa ca reședință de protocol. După 1990, proprietatea a ajuns în administrarea RA-APPS.
O retrocedare care s-a transformat într-un lung conflict cu statul
Partea mai puțin cunoscută a poveștii începe după 1990.
Moștenitorii lui Istrate Micescu au cerut recuperarea proprietăților confiscate de regimul comunist. În ianuarie 2008, o sentință definitivă a obligat RA-APPS să lase moștenitorilor în proprietate și posesie Complexul Micești din comuna Mărăcineni. În documentele prezentate de Jurnal de Argeș erau incluse terenurile, clădirile istorice și mai multe construcții ridicate ulterior de stat.
Numai că retrocedarea nu a însemnat și încheierea poveștii.
RA-APPS a solicitat bani pentru investițiile realizate pe domeniu în perioada în care proprietatea se afla în administrarea statului. Potrivit relatărilor din presa locală, moștenitorilor li s-au cerut inițial aproximativ 135.000 de euro pentru construcții precum o popicărie și o piscină, realizate în perioada comunistă. Ulterior, regia a solicitat încă aproximativ 200.000 de euro pentru diverse lucrări și „îmbunătățiri” aduse clădirilor istorice.
Situația a devenit cu atât mai controversată cu cât, potrivit declarațiilor făcute la acea vreme de moștenitori și relatate de Jurnal de Argeș, unele dintre investițiile pentru care se cereau bani ajunseseră într-o stare foarte proastă sau chiar nu mai existau.
În cazul piscinei, moștenitorii susțineau că aceasta ajunsese abandonată, iar fosta popicărie nu mai exista. Ei au contestat inclusiv modul în care clădirile istorice fuseseră transformate în spații comerciale și turistice.
Conflictul a căpătat astfel o dimensiune aproape absurdă: urmașii unei familii căreia statul îi confiscase proprietatea au ajuns să fie puși la plată pentru construcții și modificări făcute chiar de stat în perioada în care domeniul nu le mai aparținea.
Acestea sunt însă afirmațiile și pozițiile prezentate de moștenitori în presa vremii, nu o concluzie juridică asupra tuturor aspectelor litigiului.
De la vilă prezidențială la proprietate scoasă la vânzare
Astăzi, domeniul apare într-o cu totul altă ipostază.
Anunțul actual de pe Imobiliare.ro, actualizat la 3 august 2026, indică un preț de 3,5 milioane de euro și prezintă proprietatea ca fiind deținută de o persoană fizică. Sunt oferite la pachet aproximativ 13,1 hectare de teren, conacul, casa de serviciu, cabana de vânătoare, capela, salonul de evenimente, piscina și alte anexe.
Descrierea agenției este însă cât se poate de clară în privința stării actuale: „sunt necesare investiții de readucere la stadiul inițial”, iar la capitolul vicii este menționat că proprietatea necesită investiții.
Este greu de găsit o imagine mai puternică a felului în care se poate schimba destinul unei clădiri într-un singur secol.
În anii ’30, aici veneau scriitori, oameni politici și intelectuali. În 1968, într-o Românie comunistă strict controlată, aici a dormit Charles de Gaulle. Nicolae Ceaușescu a folosit domeniul ca vilă de protocol. După 1990, proprietatea a devenit obiectul unei complicate povești de retrocedare și litigii privind investițiile statului.
Iar în 2026, aceeași proprietate este prezentată pe un site imobiliar, cu un preț de 3,5 milioane de euro, ca un monument istoric care are nevoie de investiții serioase.
De fapt, adevărata întrebare nu este doar cine va plăti cele 3,5 milioane de euro.
Ci dacă viitorul proprietar va cumpăra un simplu domeniu imobiliar sau va înțelege că, odată cu terenul și clădirile, preia și responsabilitatea pentru una dintre cele mai spectaculoase pagini de istorie ale Argeșului.
De la Micescu și marile personalități ale României interbelice, la Ceaușescu și Charles de Gaulle, conacul a fost martorul unui secol de istorie. Astăzi, istoria are un preț: 3,5 milioane de euro.
