Kazahstanul a sistat temporar livrările de țiței pe Marea Neagră în urma atacurilor ucrainene asupra petrolierelor din Portul Novorossiisk. Experții cer măsuri de urgență și avertizează asupra riscului unei crize fără precedent. Sistemul energetic al României se confruntă cu un risc major de securitate aprovizionare după ce Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim al Consorțiului Conductei Caspice (CPC). Decizia vine în urma atacurilor recente efectuate de Ucraina asupra petrolierelor care transportau țiței kazah în Marea Neagră. Măsura atinge direct principala arteră de alimentare a rafinăriilor românești, stârnind semnale de alarmă din partea specialiștilor în energie și economie.
Radiografia dependenței energetice a României
Sectoarele de rafinare și transport din România depind masiv de importurile de țiței, având o producție internă limitată și imposibil de extins rapid pe termen scurt:
-
77% din necesarul de țiței al țării este acoperit din importuri.
-
63% din aceste importuri (reprezentând peste 60% din consumul total național) provin din Kazahstan, prin intermediul conductei CPC.
-
Aproximativ jumătate din întregul țiței procesat în rafinăriile din România (Petromidia și Petrobrazi) este de origine kazahă.
-
80% din necesarul de motorină al pieței interne este acoperit din importuri.
Conducta CPC are o lungime de peste 1.500 km, pleacă din Kazahstan, traversează teritoriul Rusiei și ajunge în portul Novorossiisk de la Marea Neagră. De acolo, petrolul este încărcat pe nave și transportat către rafinăriile românești — în special prin portul Midia (pentru Petromidia, operată de Rompetrol) și portul Constanța (pentru Petrobrazi, operată de OMV Petrom).
Economiștii cer Stare de Urgență Energetică: „Motorina va depăși 10 lei/liter”
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o întrerupere de lungă durată pe această rută poate genera o penurie severă de carburanți pe piața internă:
„Dacă autoritățile de la București nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanților cum n-am mai avut până acum. Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanților și să decidă declararea stării de urgență energetice.”
Negrescu subliniază că, pe lângă scumpirea petrolului și creșterea masivă a costurilor de asigurare a navelor în Marea Neagră, nu este exclusă chiar restricționarea consumului dacă nu se găsesc rapid surse alternative de aprovizionare, iar prețul motorinei la pompă va sări inevitabil de pragul de 10 lei/liter.
Răspunsul pe termen lung: Electrificare și independență fosilă
Expertul în energie Ciprian Cherciu critică lipsa de viziune pe termen lung și investițiile continue în infrastructura bazată pe combustibili fosili, care este extrem de vulnerabilă în contexte geopolitice tensionate:
„Vedem că această infrastructură este atacată peste tot în lume și atunci nu există o altă cale decât electrificarea accelerată. Asta înseamnă stocare, asta înseamnă mașini electrice, asta înseamnă pompe de căldură. Asta îți poate reduce dependența de combustibil fosil.”
În timp ce soluțiile pe termen lung impun o tranziție verde accelerată, pe termen scurt România este obligată să găsească de urgență rute alternative de aprovizionare pentru a evita blocarea transporturilor și o explozie a prețurilor la pompă.
