România descoperă, după ani de reforme, programe, proiecte europene și milioane de euro băgate în „digitalizarea educației”, că elevii săi nu prea știu să folosească ceea ce au învățat atunci când sunt scoși din tiparul clasic al școlii.
Rezultatele testelor PISA au readus în prim-plan o realitate greu de cosmetizat: o proporție uriașă dintre elevii români are probleme serioase în a înțelege și aplica informațiile în situații concrete. Cu alte cuvinte, mulți știu să reproducă informații, dar se împiedică atunci când trebuie să gândească, să interpreteze și să aplice ceea ce au învățat.
Iar explicația ministrului Educației, Mihai Dimian, este una care ridică o întrebare și mai mare decât rezultatele testelor.
„Noi nu dăm teste pe calculator.”
Atât de simplu. Școala românească îi pregătește pe copii într-un sistem în care evaluarea se face în principal pe hârtie, în timp ce lumea în care acești copii vor trebui să muncească este una dominată de calculatoare, telefoane, aplicații și inteligență artificială.
Școala românească a rămas cu pixul, elevii trebuie să trăiască în era digitală
Ministrul Educației spune că testele PISA sunt computer-based încă din 2022, în timp ce Evaluarea Națională și alte evaluări importante din sistemul românesc sunt în continuare realizate pe hârtie.
Diferența nu este deloc una minoră.
„Ceea ce ne spun aceste rezultate este că noi nu ştim să aplicăm aceste cunoştinţe sau chiar competenţe dezvoltate în viaţa reală”, a explicat Mihai Dimian.
Ministrul a vorbit inclusiv despre ceea ce a numit un „virus cognitiv”, pe lângă efectele pandemiei, susținând că perioada în care acești elevi au fost formați a fost afectată de schimbările produse de pandemie.
Numai că problema educației românești nu a început în 2020 și nici nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei.
De ani de zile, România produce generații de elevi obișnuiți să învețe pentru test, să memoreze lecția și să reproducă informația exact în forma în care au primit-o. Când li se cere să interpreteze un grafic, să rezolve o situație practică, să facă legătura între mai multe informații sau să utilizeze instrumente digitale, lucrurile se complică brusc.
Iar PISA exact asta testează: nu cât de bine poate elevul să recite o lecție, ci cât de bine poate folosi ceea ce știe.
2.500 de laboratoare și 100.000 de profesori formați
Ministrul Educației spune că lucrurile încep să se schimbe. În ultimele luni au fost dezvoltate peste 2.500 de laboratoare de științe, iar aproximativ 100.000 de profesori au fost formați în zona pedagogiei digitale.
Potrivit lui Dimian, modernizarea ar ajunge la aproximativ 95.000 de clase, ceea ce înseamnă că între două și trei milioane de copii ar putea beneficia de aceste investiții.
Rămâne însă întrebarea esențială: când vom începe să schimbăm și modul în care îi învățăm și îi evaluăm pe copii?
Pentru că poți să cumperi calculatoare, să amenajezi laboratoare, să organizezi cursuri de pedagogie digitală și să cheltuiești milioane pe proiecte europene.
Dacă elevul continuă să fie învățat să memoreze și să reproducă, rezultatul va fi același.
Iar dacă România vrea să reducă analfabetismul funcțional, poate că ar trebui să înceapă nu doar prin a pune calculatoare în școli, ci și prin a-i învăța pe copii să gândească.
Altfel, riscăm să avem școli din ce în ce mai bine echipate și elevi care știu din ce în ce mai puțin ce să facă atunci când în fața lor apare o problemă pe care nu au întâlnit-o în manual.
Până atunci, România rămâne campioană la o performanță tristă: îi învață pe copii pentru lumea de ieri și îi testează lumea de mâine.
