Iarna care bate la uşă se anunţă bogată în zăpadă şi nu sunt excluse episoadele de vreme severă, precum ger, viscol şi ninsori abundente, a declarat, vineri, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Lapoviţa şi uneori ninsoarea pot apărea la sfârşitul lunii noiembrie, spun specialiştii în meteorologie care prognozează vreme extremă cu ger, viscol puternic şi căderi masive de zăpadă în România. „Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca pentru cele trei luni de iarnă – decembrie, ianuarie, februarie – regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare”, a declarat Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), într-o intervenţie la România TV, în cadrul conferinţei Focus Energetic
Nici în această iarnă, meteorologii nu exclud posibilitatea unor episoade de vreme severă, însă acestea nu pot fi prognozate decât cu şapte-zece zile înainte. „Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână – zece zile în avans”, a adăugat Georgescu. Brumă şi îngheţ la sol Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), deocamdată, ne bucurăm de vreme frumoasă, chiar dacă de la sfârşitul lunii pot apărea ninsorile. Luna noiembrie păstrează caracteristici ale sezonului de toamnă în prima sa decadă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, vor apărea lapoviţa şi uneori ninsoarea, iar valorile termice vor marca o scădere considerabilă faţă de luna octombrie, în timp ce precipitaţiile vor fi în uşoară creştere, se arată în caracterizarea climatică a acestei luni, publicată de ANM. „În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc adesea deasupra ţării noastre astfel că vremea se menţine închisă şi umedă zile de-a rândul. În aceste condiţii şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie”, precizează specialiştii ANM. În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8 grade Celsius. În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 grade. În Transilvania, nordul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, temperatura medie variază între 2 şi 4 grade Celsius. În zona montană joasă şi în depresiunile intra-montane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Clesius, iar în zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară sub minus 4 chiar minus 2 grade Celsius.
Sursa: Adevarul.ro
