Zilele trecute, la sala multimedia de la Filarmonica Pitești, a avut loc o întâlnire organizată de o parte a societății civile argeșene, la care au participat și reprezentanți ai autorităților publice locale, inclusiv primarul interimar Sorin Apostoliceanu. Tema discuției: pericolul pe care cazinourile îl reprezintă, din punct de vedere psihologic și social, pentru tineri. S-a cerut inclusiv interzicerea lor în anumite zone, unii chiar militau pentru prohibiția jocurilor de noroc, însă întâlnirea nu a avut deloc efectul scontat, transformându-se, la final, în contre politice între liberali și pesediști.

Dacă tot mi-am pierdut, aiurea, două ore din viață vineri seară, m-am gândit să scriu câteva rânduri pe această temă. Nu neapărat pe tema cazinourilor sau a jocurilor de noroc, cât mai mult despre peisajul urban românesc care reflectă starea socială și economică a românilor care încă mai trăiesc aici, peisaj care definește tabloul sărăciei.

Păi, cum așa?, o să mă întrebați, păi nu PSD ne anunță nonstop că avem creșteri economice, că suntem pe primul loc în UE la dezvoltare economică și alte asemenea tâmpenii? Noi zicem că nu prea e așa, și o să arătăm de ce… Hai să vedem ce găsim pe o stradă normală, dintr-un oraș normal al României și o să vedeți că avem dreptate.

1.Cazinouri și case de pariuri=sărăcie! Când la fiecare colt de stradă avem 3-5 case de pariuri și o sală de păcănele înseamnă că mulți, tineri sau mai puțin tineri, își pun speranțele în șansa liliputană de a câștiga peste noapte sume importante de bani, bani pe care la un job normal abia îi visează. Avem case de pariuri și săli de păcănele mai la fiecare parter de bloc.

2.Shaormerii=sărăcie. Aceste localuri de așa-zis fast-food oferă mâncare proastă, dar foarte ieftină. Au un succes dintr-un singur motiv, lumea, în proporție covârșitoare, e săracă. Nu este stradă, cât de mică, în Pitești care să nu aibă o shaormărie, o patiserie și alte chestii asemănătoare.

3. Case de schimb valutar=sărăcie. Nu avem atât de multe case de schimb valutar cum am văzut în Chișinău, de exemplu, unde erau una lângă alta, dar avem câteva zeci, poate sute, numai în Pitești, cele mai multe dintre ele făcând profit din spread-ul banilor trimiși acasă de către românii care lucrează în străinătate. Milioane de familii din România trăiesc de pe urma banilor trimiși de rudele lor din străinătate, deoarece, ce să vezi?, job-urile care oferă un venit decent nu apar decât prin București, Cluj, Timișoara sau Iași, restul orașelor de provincie reprezentând interes doar pentru firmele de lohn industrial, care oferă puțin peste salariul minim. Capitalul românesc, cu mici excepții, a fost pus la pământ, firmele de familie supraviețuind cu greu.  

4.Farmacii=sărăcie. De fapt, nu putem spune că reprezintă chiar sărăcie, ci mai degrabă o îmbătrânire a orașelor, să nu mai spunem și a satelor, românești! Pensionarii sunt principalii clienți ai acestor farmacii plus… o parte a populației tinere, care din cauza alimentației proaste, a stresului și a altor elemente negative din societate devin clienții acestora.

5.Casele de amanet=SĂRĂCIE! Nimeni nu își bagă la amanet verighetele, lănțișorul moștenit de la bunici sau electronicele din casă de bine ce o duce cu banii. Cunosc oameni care și-au amanetat aurul ca să aibe ce pune pe masa copiilor de sărbători sau să le trimită bani de  cazare pe la vreo facultate. Să nu mai vorbim de faptul că mulți dependenți de jocuri de noroc își amanetează bunurile personale sau chiar furate la aceste case. Așa se explică de ce multe case de amanet s-au deschis chiar în apropierea caselor de pariuri sau a cazinourilor.

6. Magazinele second-hand=sărăcie! Să nu îmi spună mie, cineva, că intră într-un asemenea magazin doar pentru că, din când în când, mai găsește și câte o cămașă mai bună sau un palton… Magazinele astea, care se află pe fiecare străduță, prosperă datorită faptului că mulți români nu își permit haine noi și de calitate.

7. Băncile=sărăcie! Păi, cum așa?, o să mă întrebați iarăși… ,,Nu băncile asigură dezvoltarea capitalului, a firmelor mai mici sau mai mari, nu ele sunt liantul economiei?’’. Poate la alții-da, la noi mai puțin! Un alt element nelipsit din peisajul urban românesc îl reprezintă  sucursalele și punctele de lucru bancare pe orice stradă sau străduță. Credeți că aceste bănci fac profit pe seama acordării de credite IMM-urilor sau start-up-urilor? Nici vorbă, fac bani din comisioanele din tranzacții și din creditele de consum, care au strâns cu ușa populația. Știu din propria experiență că e mai simplu să obții un credit de nevoi personale sau o descoperire de card , cu o adeverință și un buletin, decât un credit pentru firmă. Acum patru ani, având o firmă fără datorii la stat, fără cine știe ce datorii la furnizori, cu profit etc, a trebuit să duc un dosar cu vreo 70 de pagini, cuprinzând ultimele balanțe, tot felul de adeverințe, de acte de la contabilitate. A trebuit să aștept câteva luni să obțin un credit de 8000 de euro, pe care între timp l-am și lichidat. Doi ani mai târziu, am obținut un credit de nevoi personale aproape instant, de vreo 4000 de euro, ducând o adeverință de salariu și copia de pe buletin… Deci, nu din sărăcia românilor fac băncile profit? Că din bunăstarea firmelor mici autohtone am arătat că nu prea…

Așadar, dragi cârmuitori care vă dați mari că ați scos România din noroaie, care spuneți că românii o duc din ce în ce mai bine, ați înțeles de ce România e o țară săracă? Hai, lăsați că v-ați crescut pensiile speciale și salariile de îmbuibați bugetari, că peisajul ăsta urban îl vedeți și voi!

Facebook Comments
Articolul precedent„Viitorul pentru Tineri” – un proiect pentru tinerii din Mioveni
Dan Badea este redactorul-șef al publicației Argesplus.ro. Lucrează în presă din anul 2005, ca redactor în domeniile social, economic și politic. Înainte de proiectul Argesplus.ro, a publicat cel puțin 10.000 de articole în mai multe publicații județene și centrale. Este absolvent al Universității din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Bănci și Burse de Valori. Anterior, a absolvit Colegiul Național ,,IC Brătianu'' din Pitești. De asemenea, a urmat studii postuniversitare în Comunicare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here