O întrebare simplă, un răspuns blocat și, în final, o sentință care zguduie reflexele de opacitate ale statului. Tribunalul București a decis: Guvernul României trebuie să desecretizeze informații legate de ajutoarele acordate Ucrainei începând din 2020. Nu vorbim despre strategii militare, ci despre bani publici – iar instanța spune răspicat că aceștia nu pot fi ascunși.
Procesul a fost câștigat, în primă instanță, de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), după ce Executivul, prin Secretariatul General al Guvernului, a refuzat să ofere informații minime cerute în baza Legii 544/2001.
Guvernul, prins între declarații și realitate
Cazul scoate la iveală o contradicție flagrantă: în timp ce public, premierul promitea transparență, în instanță reprezentanții Guvernului au susținut exact opusul. Argumentele invocate – de la lipsa de interes a solicitantului până la riscuri neclare pentru „valori importante” – au fost demolate de judecători.
Instanța a respins inclusiv ideea că Guvernul nu poate fi acționat în judecată sau că simpla menționare a unor hotărâri de guvern ar putea afecta securitatea națională. Verdictul confirmă un principiu de bază: nu poți ascunde informații publice invocând generic secretul de stat.
Ce a cerut, de fapt, APADOR-CH
Contrar percepției create de autorități, organizația nu a solicitat detalii operative sau sensibile. Cererea a vizat strict:
- numărul și data hotărârilor de guvern prin care au fost aprobate ajutoarele;
- dacă acestea au fost clasificate și în ce condiții.
Cu alte cuvinte, nu conținutul ajutoarelor, ci urmele administrative ale deciziilor – un nivel minim de transparență, considerat esențial într-o democrație.
Un drum absurd pentru un răspuns banal
Povestea are accente aproape ironice: pentru a afla informații de bază despre cheltuirea banilor publici, a fost nevoie de un an de solicitări, refuzuri și, în final, un proces în instanță.
Mai mult, chiar și după această victorie, adevărul complet rămâne departe. Decizia obligă Guvernul să indice hotărârile în care sunt „ascunse” sumele, nu să dezvăluie direct valoarea totală a ajutoarelor. Cu alte cuvinte, cetățenii primesc harta, dar nu și comoara.
Transparența, încă sub cheie
Reprezentanții APADOR-CH avertizează că acesta este doar primul pas. Fără acces la datele concrete, discuția despre cât a cheltuit România pentru Ucraina rămâne la nivel de speculații, „scurgeri” și declarații contradictorii ale politicienilor.
Într-o Europă în care alte state comunică deschis astfel de informații, România pare să funcționeze după alte reguli: transparența nu este refuzată direct, ci amânată, diluată și împinsă în instanță.
Decizia Tribunalului București deschide o breșă. Rămâne de văzut dacă Guvernul o va transforma într-o ușă larg deschisă sau va continua să țină adevărul… la secret.
