Turbulențele de pe piața valutară încep să se simtă și în buzunarele românilor care au credite în lei. ROBOR a revenit peste pragul de 6%, după aproximativ șapte luni de relativă stabilitate, pe fondul presiunilor asupra leului și al reducerii lichidității din sistemul bancar.
ROBOR la trei luni a urcat, în prima zi a lunii octombrie, la 6,06% pe an, de la 5,98% în ședința precedentă. Un nivel de 6,06% nu mai fusese înregistrat din 12 ianuarie.
Mișcarea este importantă în special pentru românii care mai au credite cu dobândă variabilă legată de ROBOR. Dacă tendința se menține și noile valori ajung la datele de actualizare prevăzute în contracte, ratele acestora pot crește.
Presiune pe leu, presiune pe dobânzi
Problemele au început să devină vizibile după ce investitorii străini au început să vândă titluri de stat românești. Randamentele obligațiunilor au urcat până la un maxim de aproximativ 7,59%, iar presiunea s-a transmis și asupra monedei naționale.
Pentru a limita deprecierea leului, BNR ar fi intervenit pe piață prin vânzări de valută. Mecanismul are însă și un efect secundar: atunci când banca centrală vinde euro și cumpără lei, retrage lei din piață. Lichiditatea disponibilă pentru bănci scade, iar împrumuturile în moneda națională devin mai scumpe.
Acest lucru începe să se vadă în ROBOR.
Indicele la șase luni a crescut și el, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,18%. Inclusiv dobânzile pentru scadențele foarte scurte – overnight, o săptămână sau o lună – au trecut de pragul de 6%, după luni în care s-au menținut în jurul nivelului de 5,93%.
Creșterile pentru scadențele mai lungi au început încă din jurul datei de 23 septembrie, odată cu accentuarea presiunilor asupra leului.
Euro a ajuns până la 5,34 lei pe piața interbancară
Presiunile asupra cursului au devenit și mai puternice după publicarea datelor privind rezervele valutare ale BNR. Pe piața interbancară, euro a urcat temporar până în zona de 5,34 lei.
Rezerva valutară a Băncii Naționale a scăzut în septembrie cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde de euro în august la 60,060 miliarde de euro.
O parte importantă a scăderii este explicată de plățile aferente datoriei publice, inclusiv un vârf de plată de aproximativ 2,684 miliarde de euro, precum și de alte obligații externe. O altă parte ar putea fi legată de intervențiile BNR pe piața valutară.
Vești proaste pentru cei care așteptau ieftinirea creditelor
Schimbarea de direcție a ROBOR vine după o perioadă lungă în care lichiditatea abundentă din sistemul bancar ținuse dobânzile interbancare relativ stabile.
Acum situația pare să se inverseze. Apărarea leului prin vânzarea de valută reduce cantitatea de lei disponibilă în piață, iar dobânzile interbancare cresc.
În același timp, turbulențele valutare și creșterea randamentelor titlurilor de stat reduc așteptările privind o eventuală scădere rapidă a dobânzii-cheie a BNR.
Pentru românii cu împrumuturi mai vechi calculate în funcție de ROBOR, combinația este una nefavorabilă: un euro mai scump pune presiune pe prețuri, iar încercarea de a ține cursul sub control poate contribui, prin reducerea lichidității, la creșterea dobânzilor în lei.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele în lei și este unul dintre indicatorii utilizați pentru calcularea dobânzilor variabile la o parte dintre creditele acordate înainte de introducerea IRCC.
