Cele mai multe companii din România nu au o strategie de risc pentru
situații precum epidemia de coronavirus. O arată rezultatele unui
barometru efectuat de compania de consultanță Frames la comanda FACTORY 4.0 conference. Potrivit rezultatelor cercetării, peste 70% dintre cele 300 de firme chestionate se așteaptă la consecințe economice negative,
de la probleme de aprovizionare la creșteri de prețuri și blocaj
financiar.
Epidemia de COVID-19 reprezintă un test fără precedent pentru economia
românească, care este, în mare parte, nepregătită pentru o astfel de
situație. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase
fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în țări precum
Italia, unul dintre principalii noștri parteneri comerciali, este de
natură să genereze blocaje semnificative pe lanțul economic.
Potrivit barometrului Factory 4.0 & Frames, 72% dintre investitori au
declarat că nu au un plan de risc pentru o asemenea situație, în timp ce
doar 11% au afirmat că au dezvoltat un plan de continuitate al afacerii.
În ceea ce privește impactul asupra afacerilor, 57% au declarat că
epidemia, în stadiul actual, afectează derularea business-ului, dar nu
sunt impactate procesele importante. 17% au afirmat că efectele
economice ale COVID-19 blochează procesele importante de
business/producție, iar 9% au declarat că impactul este unul major. 17%
au afirmat că epidemia, pentru moment, nu le afectează afacerile.
Întrebați care sunt riscurile identificate în actuala situație, mulți
dintre investitori au semnalat problemele de aprovizionare, potențialele
creșteri de prețuri și accentuarea blocajului financiar.
,,Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a
acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori
iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea
operațiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de
criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de
business care să permită controlul de la distanță a proceselor sau
telemunca, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de
situații, situații prezentă la scară largă în economie, sunt de natură
să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt
inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență
etc.”, a declarat Marius Hărătău, managerul Academia Industrială |
Factory 4.0.
Rezultatele barometrului Factory 4.0 & Frames arată, pe de altă parte,
că dintre firmele care dețin planuri de continuitate a business-ului în
situații de risc, numai 27% au luat în calcul apariția unei urgențe
medicale (epidemie/pandemie etc).
,,Într-o economie în care peste 90% dintre firme sunt IMM-uri, cu o
putere financiară scăzută și un know-how economic destul de limitat,
existența unei strategii de risc este întâlnită doar la firmele mari, în
special la multinaționale. Însă și acolo, dincolo de riscurile valutare,
în general de riscurile asociate unei crize economice, de crize sociale
(greve/revolte etc), de război, de dezastre precum inundații, cutremure
și alte fenomene naturale, riscul de epidemie a fost prea puțin luat în
calcul’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Inexistența unor planuri coerente privind gestionarea unor situații de
epidemie este confirmată și de faptul că 61% dintre oamenii de afaceri
chestionați au declarat că tratarea riscurilor sanitare este una
necorespunzătoare.
Chiar și în cazul firmelor care dețin planuri pentru astfel de situații
de risc, 89% dintre respondenți au afirmat că nu au fost testate
niciodată și numai 2% au trecut printr-un astfel de experiment.
,,În general, simulările de criză, modelele testate în marile companii
au avut legătură cu blocaje financiare globale, cu posibila izbucnire a
unei noi crize economice. S-au mai testat, în ultima vreme, scenarii
care au legătură cu problemele climatice, însă prea puțini dintre cei
chestionați au avut acces la planuri de acțiune în caz de epidemie’’, a
declarat Marius Hărătău.
CUM TRATEZI ECONOMIC EPIDEMIA DE CORONAVIRUS
Potrivit experților de la Frames, în condițiile în care măsurile de
restricție impuse de autorități (transport, evenimente etc.) tind să se
înăsprească la nivel local și internațional, iar consumul la nivel
mondial dă deja primele semne de scădere, firmele românești trebuie să
își ia urgent măsuri de precauție.
„Epidemia de COVID-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia
mondială, una care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai
puternic interconectată, cu China drept principal actor pe lanțurile
comerciale internaționale. Problemele tot mai mari de aprovizionare, mai
ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuațiile
semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc.,
sunt elemente de natură să genereze perspectivele unei potențiale crize,
accentuată și de scăderea semnificativă a consumului la nivel mondial,
principalul motor economic’’, afirmă analiștii.
Potrivit experților, măsurile de precauții vizează, în primul rând,
asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă
față provocărilor din lanțul de plăți. Firmele românești trebuie,
astfel, să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata
medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către
scăderea termenelor de plată a furnizorilor.
,,Corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate sau indicatorii
de performanță variabilă ai furnizorului și reducerea maturității
contractelor cu partenerii de afaceri sunt elemente esențiale care ar
trebui însoțite de externalizarea proceselor non-core, inclusiv a unei
părți din personal’’, spun experții.
Bineînțeles, evitarea cheltuielilor care nu țin de esența business-ului,
precum achiziția de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie
evitate și însoțite de reinvestirea profitului și rambursarea anticipată
a obligațiilor de plată aflate în derulare.
O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active
non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale,
autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
,,Accentuarea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19 sunt de
natură să determine intrarea într-un nou ciclu investițional, în care
multe dintre business-uri vor insista pe digitalizarea serviciilor, pe
inovare, pe industry 4.0. Într-un mediu economic mondial tot mai
puternic conectat, diferența dintre profit și pierdere va fi făcută de
know-how, de cunoștințele pe care managerii, angajații companiilor le au
în ceea ce privește digitalizarea, automatizarea producției și a
serviciilor, pentru a contracara eficient situații precum schimbările
climatice, pandemiile etc.’’, a declarat Marius Hărătău, managerul
Academia Industrială | Factory 4.0.
Barometrul efectuat de compania de consultanță Frames, la comanda
FACTORY 4.0 conference, a fost realizat în perioada 2-8 martie 2020,
prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion
reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la
comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de
companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și
32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.
