România riscă să intre într-o perioadă de presiuni bugetare tot mai mari, iar nota de plată ar putea ajunge din nou la populație și la mediul de afaceri. Expertul contabil Radu Georgescu avertizează că anul 2027 ar putea aduce noi majorări de taxe și impozite, inclusiv o creștere a TVA până la 24–26%. Motivul invocat: încheierea finanțării prin PNRR și dispariția unei surse importante de bani europeni. În același timp, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, recunoaște că nu poate garanta menținerea actualului nivel al fiscalității.
După un an 2026 marcat de majorări fiscale și de presiuni asupra puterii de cumpărare, românii primesc un nou avertisment privind perspectivele economice ale următorilor ani.
Expertul contabil Radu Georgescu susține că dificultățile bugetare ale României sunt departe de a se fi încheiat și că anul viitor ar putea aduce noi măsuri fiscale.
Într-o analiză publicată luni, 26 octombrie, acesta atrage atenția asupra dependenței bugetului de stat de fondurile europene și asupra problemelor care pot apărea odată cu încheierea mecanismului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Opt miliarde de euro care nu vor mai veni prin PNRR
Potrivit cifrelor prezentate de Radu Georgescu, bugetul României pentru anul 2026 se bazează pe încasări de aproximativ 15,8 miliarde de euro din fonduri europene.
Din această sumă, aproximativ jumătate ar urma să provină din PNRR.
În condițiile în care perioada de implementare a acestui mecanism european se încheie în 2026, expertul estimează că în 2027 România nu va mai putea conta pe aproximativ opt miliarde de euro din aceeași sursă de finanțare.
Echivalentul în lei se apropie de 40 de miliarde.
„De unde se vor lua cei 40 de miliarde de lei necesari la buget? Bingo! Te-ai prins. Din portofelul tău”, a scris Radu Georgescu pe Facebook.
Afirmația reprezintă interpretarea expertului asupra riscurilor bugetare. Totuși, dispariția finanțării PNRR nu înseamnă automat apariția unui deficit suplimentar de opt miliarde de euro, deoarece o parte a acestor fonduri este destinată unor proiecte și cheltuieli care nu vor continua în aceeași formă.
Problema reală va fi capacitatea statului de a finanța investițiile și cheltuielile asumate, în condițiile în care România trebuie să își reducă și deficitul bugetar.
TVA de 24–26% și impozite mai mari pe salarii?
Radu Georgescu avansează un scenariu fiscal sever pentru anul viitor.
În opinia sa, autoritățile ar putea încerca să compenseze presiunile asupra bugetului prin noi creșteri de taxe și impozite.
Printre variantele menționate se numără majorarea cotei standard de TVA până la 24–26% și creșterea impozitării veniturilor salariale.
„S-ar putea ca Moș Crăciun sau Moș Nicolae să-ți aducă un TVA de 24–26% și o creștere de impozit pe salariu”, avertizează expertul.
O asemenea majorare a TVA ar avea efecte asupra prețurilor bunurilor și serviciilor, în măsura în care firmele ar transfera costurile suplimentare către consumatori.
De asemenea, creșterea impozitării salariilor ar putea reduce veniturile nete ale angajaților, în funcție de forma concretă a modificărilor fiscale.
Important este că, în prezent, un TVA de 24–26% reprezintă un scenariu formulat de Radu Georgescu, nu o măsură anunțată oficial sau adoptată de Guvern.
„2027 va fi mai greu decât 2026. Dar mult mai ușor decât 2028”
Expertul contabil consideră că problemele fiscale ale României se vor accentua în următorii ani.
„100% în 2027 vei plăti taxe mai mari. Nu am un bol de cristal. Pur și simplu știu să mă uit în datele din bugetul României”, susține Radu Georgescu.
Acesta își încheie analiza cu un avertisment și mai pesimist:
„Într-adevăr, 2027 va fi mai greu decât 2026. Dar mult mai ușor decât 2028.”
Afirmațiile reflectă evaluarea personală a expertului. Nu există, în informațiile prezentate, o prognoză bugetară detaliată care să demonstreze că majorările fiscale sunt inevitabile sau că anul 2028 va fi în mod obligatoriu mai dificil decât 2027.
Cu toate acestea, presiunile asupra finanțelor publice sunt recunoscute inclusiv la nivelul Ministerului Finanțelor.
Ministrul Finanțelor nu poate garanta că taxele vor rămâne neschimbate
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat într-un interviu acordat Digi24 că nu își dorește introducerea unor taxe și impozite noi, dar că orice program guvernamental trebuie să aibă surse clare de finanțare.
Oficialul a evitat să ofere o garanție privind menținerea actualului nivel al fiscalității în 2027.
„Nu îmi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a explicat Nazare.
Ministrul a subliniat că deciziile privind eventualele majorări fiscale aparțin Guvernului și Parlamentului, în timp ce Ministerul Finanțelor trebuie să urmărească respectarea echilibrelor bugetare.
Declarațiile sale contrastează cu angajamentul politic exprimat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat tot luni că formațiunea sa nu va susține creșterea taxelor în 2027.
Prin urmare, există o diferență între promisiunea politică privind menținerea fiscalității și prudența manifestată de ministrul responsabil cu finanțele publice.
Peste 70 de miliarde de lei doar pentru dobânzile datoriei publice
O altă problemă majoră o reprezintă costurile tot mai ridicate ale împrumuturilor statului.
Potrivit ministrului Finanțelor, România plătește în 2026 peste 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice.
Pentru 2027, Alexandru Nazare estimează că aceste cheltuieli ar putea depăși 70 de miliarde de lei.
Sunt bani care trebuie alocați din buget înainte de a putea fi utilizați pentru alte priorități, precum investițiile, infrastructura, sănătatea sau educația.
„Aceste dobânzi le plătesc copiii și nepoții noștri. Deci e o responsabilitate enormă în ceea ce facem astăzi, pentru generațiile care urmează”, a avertizat ministrul.
Creșterea costurilor de finanțare limitează spațiul de manevră al Guvernului și face mai dificilă reducerea deficitului fără ajustări ale cheltuielilor sau ale veniturilor bugetare.
România, între promisiunea reducerii cheltuielilor și riscul unor noi taxe
Avertismentul privind posibilele majorări fiscale apare în aceeași zi în care conducerea PSD a anunțat intenția de a promova o reformă amplă a administrației publice.
Planul prezentat de Sorin Grindeanu include comasarea unor localități mici, reorganizarea agențiilor guvernamentale și restructurarea companiilor de stat neperformante.
Obiectivul declarat este reducerea risipei și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice.
Rămâne însă de stabilit ce economii concrete ar putea produce aceste măsuri, în ce interval și dacă ele ar fi suficiente pentru a diminua presiunile bugetare.
În absența unor rezultate măsurabile, riscul unor noi ajustări fiscale rămâne unul dintre scenariile discutate în spațiul public.
Ce ar însemna pentru români încă doi ani de presiuni economice
Pentru populație, eventualele majorări de taxe ar putea însemna o nouă reducere a puterii de cumpărare.
Un TVA mai mare s-ar putea reflecta în prețurile produselor și serviciilor, în timp ce o impozitare suplimentară a muncii ar afecta veniturile disponibile ale salariaților.
Pentru firme, modificările repetate ale fiscalității pot îngreuna planificarea investițiilor, stabilirea prețurilor și menținerea locurilor de muncă.
În județe industriale precum Argeș, unde industria auto, transporturile, comerțul și serviciile au un rol important în economia locală, predictibilitatea fiscală reprezintă un factor esențial pentru activitatea companiilor.
România intră astfel în pregătirea bugetului pentru 2027 cu trei probleme majore: încheierea finanțării PNRR, costurile ridicate ale datoriei publice și necesitatea reducerii deficitului bugetar.
Dacă soluția va fi reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor printr-o colectare mai eficientă sau introducerea unor noi taxe rămâne o decizie care va trebui asumată de Guvern și Parlament.
Până atunci, avertismentul lui Radu Georgescu pune în discuție o întrebare care îi privește direct pe milioane de români: după toate majorările suportate până acum, cât de mult ar mai putea crește povara fiscală în următorii ani?
