Criza politică din România se apropie de un moment decisiv. Președintele Nicușor Dan ar fi pregătit să declanșeze procedura dizolvării Parlamentului dacă partidele nu ajung, până joi, 15 octombrie, la un acord pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Potrivit unor surse politice citate de HotNews și Ziare.com, șeful statului nu ar mai intenționa să facă o nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru. Există însă o problemă majoră: Constituția nu permite dizolvarea imediată a Parlamentului doar pentru că negocierile politice au eșuat.
Ultimatum de la Cotroceni: joi se decide soarta Guvernului
Potrivit informațiilor apărute în presa centrală, președintele Nicușor Dan și-ar fi pierdut răbdarea cu partidele parlamentare, după mai multe încercări nereușite de constituire a unei majorități guvernamentale.
Surse din apropierea Administrației Prezidențiale susțin că șeful statului ar fi decis să nu mai accepte prelungirea negocierilor și că joi, 15 octombrie, reprezintă termenul-limită pentru încheierea unui acord politic.
Dacă premierul desemnat Luca Niculescu nu obține garanțiile unei majorități parlamentare, scenariul discutat la Cotroceni ar fi declanșarea alegerilor anticipate.
Conform informațiilor publicate de Ziare.com, care citează HotNews, președintele ar intenționa să anunțe vineri, 16 octombrie, dizolvarea Parlamentului, în cazul unui nou eșec.
Deocamdată, aceste informații sunt atribuite unor surse anonime și nu reprezintă o decizie oficială comunicată de Administrația Prezidențială.
Patru nominalizări și niciun Guvern învestit
Actuala criză politică s-a prelungit după eșecul mai multor formule guvernamentale.
Înaintea lui Luca Niculescu, președintele a încercat să găsească o soluție prin nominalizarea sau luarea în calcul a unor candidați precum Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Ultimul dintre aceștia nu a reușit să obțină voturile necesare în Parlament, iar blocajul politic a continuat.
La 5 octombrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un nou Executiv, mizând pe capacitatea acestuia de a negocia cu principalele formațiuni parlamentare.
Însă, după mai bine de o săptămână de discuții, majoritatea necesară învestirii Guvernului nu a fost încă asigurată.
PSD deține cheia majorității. Grindeanu convoacă partidul
Matematica parlamentară explică dificultățile întâmpinate de premierul desemnat.
Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare cel puțin 233 de voturi, iar PNL și UDMR dispun împreună de numai 111 parlamentari.
Chiar și cu sprijinul USR, cele trei formațiuni ar reuni aproximativ 170 de voturi, insuficiente pentru instalarea Executivului.
În aceste condiții, PSD, care deține 127 de mandate potrivit datelor prezentate de presa centrală, devine principalul actor al negocierilor.
Social-democrații nu agreează varianta unui Guvern exclusiv tehnocrat și nici asumarea guvernării fără participarea altor partide importante.
Sorin Grindeanu a convocat pentru miercuri, 14 octombrie, conducerea extinsă a PSD, într-o ședință în care ar urma să fie stabilită poziția definitivă a partidului față de formula propusă de Luca Niculescu.
O eventuală înțelegere între PSD, PNL și UDMR ar putea asigura voturile necesare învestirii.
Luca Niculescu propune un compromis: Guvern susținut pentru șase luni
În încercarea de a evita un nou eșec, premierul desemnat a propus partidelor semnarea unui acord de susținere parlamentară pentru o perioadă limitată de șase luni.
În acest interval, viitorul Executiv ar urma să se concentreze asupra măsurilor economice și administrative considerate urgente.
Niculescu nu exclude niciuna dintre variantele discutate până acum: un Guvern politic, unul mixt sau un cabinet de tehnocrați.
Premierul desemnat susține că dispune inclusiv de o listă de specialiști care ar putea forma un Executiv tehnocrat, în cazul în care partidele acceptă această soluție.
Problema rămâne însă aceeași: fără voturile unei majorități parlamentare, niciuna dintre formule nu poate deveni operațională.
Poate Nicușor Dan să dizolve Parlamentul chiar vineri? Ce spune Constituția
Dincolo de informațiile privind intențiile președintelui, procedura constituțională este mult mai complicată.
Articolul 89 din Constituția României stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții:
- Au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură a unui Guvern.
- Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură.
- Președintele consultă președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.
Prin urmare, simplul fapt că partidele nu ajung la un acord până joi nu îi permite șefului statului să dizolve automat Legislativul.
De asemenea, dizolvarea Parlamentului este o prerogativă a președintelui, nu o obligație, chiar și atunci când condițiile constituționale sunt îndeplinite.
În lipsa confirmării că toate aceste condiții sunt întrunite, scenariul unui decret de dizolvare emis vineri rămâne unul neconfirmat juridic.
România, între un nou Guvern și alegeri anticipate
Miza negocierilor depășește împărțirea portofoliilor ministeriale.
România traversează o perioadă de dificultăți bugetare, iar absența unui Guvern cu susținere parlamentară solidă complică adoptarea măsurilor economice și pregătirea bugetului pentru anul viitor.
În același timp, alegerile anticipate ar însemna prelungirea incertitudinii politice și organizarea unui nou scrutin parlamentar, fără garanția că rezultatul ar produce o majoritate mai stabilă.
Următoarele două zile ar putea fi decisive. Miercuri, PSD urmează să își stabilească poziția, iar joi ar putea deveni clar dacă Luca Niculescu are susținerea necesară pentru a merge în Parlament cu o echipă guvernamentală.
Pentru Nicușor Dan, miza este una majoră: fie reușește instalarea unui Guvern după o serie de tentative eșuate, fie criza politică intră într-o nouă etapă, în care alegerile anticipate devin o posibilitate tot mai discutată.
Deocamdată, amenințarea dizolvării Parlamentului rămâne un scenariu atribuit unor surse politice, nu o hotărâre oficială a președintelui.
