În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, partidele politice continuă să beneficieze de subvenții consistente de la bugetul de stat. O inițiativă legislativă a deputatului AUR de Argeș, Florin-Bogdan Velcescu, care propunea suspendarea finanțării partidelor în anii în care deficitul bugetar depășește 3% din PIB și limitarea cheltuielilor pentru presă și propagandă, a fost respinsă în Parlament. PNL și UDMR au votat împotrivă, în timp ce PSD și USR s-au abținut.
Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale a obținut doar 36 de voturi favorabile, în timp ce 24 de parlamentari au votat împotrivă, iar 48 s-au abținut.
Inițiativa deputatului argeșean Florin-Bogdan Velcescu urmărea introducerea unui principiu simplu: atunci când statul înregistrează un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, partidele politice să nu mai primească subvenții de la bugetul public.
În plus, proiectul prevedea plafonarea cheltuielilor pentru presă și propagandă la maximum 20% din subvențiile încasate.
Bogdan Velcescu: „Să punem și noi osul la sacrificiul resimțit de poporul român”
În plenul Parlamentului, deputatul AUR a criticat refuzul repetat al majorității parlamentare de a reduce finanțarea partidelor, în condițiile în care populația suportă măsuri de austeritate și creșteri ale poverii fiscale.
„Vin către dumneavoastră cu o propunere de bun simț, mai ales că începând cu 2022 și 2024 am avut mai multe propuneri de a limita sau de a scădea aceste subvenții. Dacă nu ați fost de acord cu scăderea lor cu 100% sau cu 90%, vin astăzi cu propunerea suspendării în cazul în care deficitul bugetar este mai mare de 3%. Cu alte cuvinte, proiectul de lege introduce niște criterii de performanță, acelea care sunt mult prea dragi domnului Bolojan”, a declarat Florin-Bogdan Velcescu.
Parlamentarul a atras atenția și asupra sumelor direcționate de partidele politice către instituțiile media, susținând că acestea reprezintă o parte covârșitoare a subvențiilor primite.
„Ar mai fi o chestie de inovație, ca presa și propaganda să se limiteze doar la 20% din totalul cuantumului subvențiilor. Pentru că în momentul de față, peste 84% din bugetul alocat partidelor parlamentare din această subvenție merge către presă și propagandă.”
Procentul invocat de deputatul AUR nu este însoțit, în informațiile prezentate, de o situație contabilă detaliată care să permită verificarea sa independentă.
Velcescu le-a cerut parlamentarilor să demonstreze că responsabilitatea bugetară trebuie să înceapă inclusiv cu formațiunile politice.
„Nu îmi fac mari speranțe în legătură cu deficitul bugetar, pentru că înțeleg că Ucraina are nevoie de bani în continuare, însă cred că dumneavoastră veți găsi bunăvoință pentru a limita aceste cheltuieli, punând și noi osul la sacrificiul resimțit din plin de poporul român în aceste zile.”
Austeritate pentru populație, subvenții pentru partide
Respingerea inițiativei este interpretată de AUR drept o dovadă a contradicției dintre discursul privind reducerea cheltuielilor publice și comportamentul parlamentar al partidelor care beneficiază de finanțare de la stat.
În timp ce profesorii, pensionarii, elevii și antreprenorii resimt efectele măsurilor de austeritate, finanțarea formațiunilor politice rămâne protejată de actualul mecanism legislativ.
Potrivit rezultatului votului prezentat de AUR, PNL și UDMR s-au opus proiectului, iar PSD și USR au ales abținerea, contribuind astfel la neadoptarea propunerii.
Din perspectiva inițiatorilor, votul reprezintă un refuz al clasei politice de a-și asuma o parte din efortul de reducere a cheltuielilor bugetare.
Senatorul George-Cezar Petre: „Dacă vreți să faceți politică, faceți-o pe banii voștri!”
Inițiativa deputatului argeșean a fost susținută și de senatorul AUR George-Cezar Petre, care a criticat atât nivelul subvențiilor, cât și relațiile financiare dintre partide și anumite instituții media.
„Este greu să tai finanțarea partidelor politice. O grămadă de interese la mijloc, mulți care vor suspina după acești bani, de fapt, cheltuieli direcționate către anumite firme cu interese majoritar obscure. Mă refer aici în principal la televiziuni și mass-media, care intoxică publicul cu minciuni în funcție de care partid oferă mai mulți bani.”
Senatorul a invocat și dimensiunea finanțării publice a partidelor.
„Am spus-o mereu, dacă vreți să faceți politică, faceți-o pe banii voștri! Am ajuns în situația cel puțin ridicolă în care statul a plătit anul trecut 232 de milioane de lei subvenție, bani din care ar fi putut fi construite spitale și grădinițe.”
Suma de 232 de milioane de lei este cea indicată de senatorul AUR în intervenția sa.
George-Cezar Petre a mers mai departe, acuzând existența unor relații de dependență financiară între formațiunile politice și anumite trusturi media.
„Banii din subvenția partidelor au ajuns în mâinile unor domni, patroni de trusturi media, care au ca scop influențarea alegătorilor prin știri false sau chiar șantaj al sferei politicului. Banii au creat influență și putere în mass-media, care altfel ar fi trebuit să muncească, spun eu, onorabil, pentru o știre.”
Aceste afirmații reprezintă acuzații politice formulate de senator, fără ca în declarația prezentată să fie nominalizate instituții media sau documentate cazuri concrete de șantaj.
O problemă care depășește disputa dintre partide
Finanțarea partidelor politice din fonduri publice este un mecanism legal, conceput inclusiv pentru a limita dependența formațiunilor de finanțatori privați. Controversa privește însă nivelul subvențiilor, transparența utilizării acestora și proporția cheltuielilor destinate promovării politice.
În cazul inițiativei lui Bogdan Velcescu, suspendarea finanțării ar fi fost condiționată de depășirea pragului de deficit de 3% din PIB, iar cheltuielile pentru presă și propagandă ar fi fost limitate la o cincime din subvențiile acordate.
Proiectul nu a întrunit însă voturile necesare adoptării.
Pentru AUR, rezultatul confirmă că partidele care susțin necesitatea disciplinei bugetare nu sunt dispuse să aplice aceeași exigență propriilor finanțări.
Formațiunea anunță că va continua să promoveze reducerea subvențiilor, transparența contractelor pentru presă și propagandă și o utilizare mai responsabilă a fondurilor publice.
Dincolo de confruntarea politică, rămâne o întrebare legitimă: cât de justificată este menținerea finanțării partidelor la actualele niveluri, într-o perioadă în care reducerea deficitului bugetar presupune sacrificii pentru milioane de români?
