Energia electrică s-a scumpit puternic pe piața spot din România. În septembrie 2026, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a ajuns la 927 de lei/MWh, cu 17% peste nivelul din august și cu 88% mai mare decât în septembrie anul trecut. Creșterea vine după un august în care energia se scumpise deja cu 26% față de luna precedentă.
Datele arată o accelerare evidentă a prețurilor în ultimele luni. În iulie, energia se tranzacționa pe PZU la un preț mediu de 629 de lei/MWh. În august, media a urcat la 793 de lei/MWh, pentru ca în septembrie să atingă 927 de lei/MWh.
Diferența față de anul trecut este și mai spectaculoasă. În septembrie 2025, prețul mediu fusese de numai 492 de lei/MWh. Într-un singur an, creșterea este astfel de aproximativ 88%, ceea ce înseamnă că prețul s-a apropiat de o dublare.
Cernavodă, scoasă din joc
Una dintre explicațiile acestei situații vine din problemele cu care s-a confruntat sistemul energetic românesc în ultimele două luni.
Niciunul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu a fost disponibil în septembrie. Ultimul reactor fusese oprit pe 13 august, pe fondul debitului extrem de redus al Dunării, care nu a mai permis asigurarea condițiilor necesare răcirii.
În aceste condiții, sistemul energetic a pierdut una dintre cele mai importante surse de producție constantă și relativ ieftină.
Problemele provocate de secetă nu se opresc însă la energia nucleară. Producția hidro a coborât la rândul său la niveluri foarte reduse, ajungând în anumite momente chiar sub 200 MW în timpul zilei, atunci când nu sunt utilizate rezervele de apă din lacurile de acumulare.
În lipsa producției de la Cernavodă, iar în condițiile în care Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte, o parte din necesarul de energie a trebuit acoperit din alte surse, inclusiv de pe piața spot și prin importuri.
Energie aproape gratis la prânz, extrem de scumpă seara
O altă problemă este dezechilibrul tot mai pronunțat dintre producția din timpul zilei și cea disponibilă seara.
În orele cu radiație solară puternică, parcurile fotovoltaice ajung să acopere o parte importantă din consum. Oferta mare poate împinge prețurile spot până aproape de zero în anumite intervale de la mijlocul zilei.
Situația se schimbă radical după apus.
Când producția fotovoltaică dispare, iar consumul intră în vârful de seară, România trebuie să apeleze la surse mai scumpe și la importuri. Cum capacitatea de stocare în baterii rămâne redusă, diferențele dintre prețurile de la prânz și cele din orele de vârf pot deveni uriașe.
Energia eoliană a mai redus presiunea în zilele în care condițiile de vânt au fost favorabile, însă nu a putut compensa constant lipsa producției nucleare și hidro.
Gazele pun și ele presiune pe prețul electricității
La problemele interne se adaugă scumpirea gazelor naturale pe piețele europene. Gazele au ajuns la niveluri ridicate, ceea ce face automat mai costisitoare producerea electricității în centralele pe gaz.
România nu este izolată de evoluțiile regionale. Piața pentru Ziua Următoare este cuplată cu piețele europene, astfel că majorările din statele vecine și costurile importurilor se transmit și pe piața românească.
Importanța PZU este semnificativă: potrivit ultimelor date disponibile ale OPCOM, aproximativ 30% din consumul național de electricitate a fost tranzacționat pe această piață într-o lună recentă.
Pe 28 septembrie, volumul de energie tranzacționat pe PZU a atins chiar cel mai ridicat nivel din acest an după maximele din perioada de iarnă.
Creșterea de la 492 lei/MWh în septembrie 2025 la 927 lei/MWh în septembrie 2026 arată cât de vulnerabil poate deveni prețul energiei atunci când mai multe surse importante de producție sunt afectate simultan. Iar după două luni consecutive de scumpiri puternice, evoluția din sezonul rece devine cu atât mai importantă pentru piața energetică românească.
