România traversează un veritabil „cod roșu” demografic, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Tendința descendentă a populației, începută în urmă cu peste trei decenii, continuă fără întrerupere, iar cifrele recente confirmă o criză profundă: numărul deceselor este aproape dublu față de cel al nașterilor.
Spor natural negativ fără întrerupere din 1992
Ultimul an în care România a înregistrat un spor natural pozitiv a fost 1991. Din 1992 și până în prezent, fiecare an a adus un bilanț negativ al populației, ceea ce plasează țara noastră printre statele cu cel mai lung declin demografic continuu din Europa.
În aprilie 2026, sporul natural a fost de -8.758 persoane. În această perioadă, au fost înregistrate 10.655 nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 19.413, adică de 1,8 ori mai mare decât cel al născuților-vii.
Declin accelerat în ultimii ani
Perioada 2020–2021, marcată de pandemia COVID-19, a reprezentat punctul cel mai critic al declinului demografic. Deși după această etapă s-a observat o ușoară temperare, trendul negativ nu s-a inversat, iar redresarea rămâne absentă.
Comparativ cu aprilie 2025, numărul nașterilor a scăzut cu 6,4%, în timp ce numărul deceselor a crescut ușor, cu 0,5%. Sporul natural negativ s-a adâncit, confirmând tendința de scădere accentuată a populației.
Îmbătrânirea populației, un fenomen tot mai accentuat
Datele INS indică și o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică. La 1 ianuarie 2026, populația României era de 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul anterior.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Totodată, vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani.
Persoanele în vârstă de peste 80 de ani reprezintă cea mai mare pondere a deceselor (42%), urmate de grupele de vârstă 70–79 ani (28%) și 60–69 ani (16%).
Structura populației și diferențele urban-rural
Populația urbană reprezintă 55,2% din total, iar cea feminină 51,2%. În mediul urban locuiesc aproximativ 11,9 milioane de persoane, în timp ce în mediul rural trăiesc circa 9,7 milioane.
În aprilie 2026, numărul deceselor a fost aproape egal între mediul urban și cel rural, însă evoluțiile diferă: în urban s-a înregistrat o ușoară creștere a mortalității, în timp ce în rural aceasta a scăzut ușor.
Semnale de alarmă pentru viitor
Datele oficiale confirmă o tendință îngrijorătoare: populația României scade constant, iar structura demografică devine tot mai dezechilibrată. Scăderea natalității, creșterea mortalității și îmbătrânirea populației conturează un scenariu dificil pentru viitorul economic și social al țării.
Fără politici publice eficiente care să stimuleze natalitatea și să susțină familiile tinere, declinul demografic riscă să se accentueze în următoarele decenii, cu efecte majore asupra pieței muncii, sistemului de pensii și dezvoltării generale a României.
