Senatul României a adoptat, cu 64 de voturi pentru, o declarație inițiată de AUR prin care Guvernului i se solicită să clarifice dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut mandat pentru susținerea extinderii votului cu majoritate calificată în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. Documentul a fost adoptat în ciuda opoziției PNL și USR, în timp ce UDMR s-a abținut. AUR acuză existența unui posibil demers de diminuare a capacității României de a bloca decizii europene contrare intereselor sale strategice.
Disputa privind dreptul de veto al României în Uniunea Europeană a ajuns în plenul Senatului, unde parlamentarii au adoptat o declarație referitoare la apărarea intereselor naționale în cadrul politicii externe și de securitate comune.
Potrivit unui comunicat transmis de Alianța pentru Unirea Românilor, documentul a fost prezentat de senatoarea Cristina Dumitrescu, președinta Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, și urmărește clarificarea mandatului în baza căruia ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ar fi susținut modificarea mecanismelor de vot la nivel european.
Rezultatul votului a fost de 64 de voturi pentru, 29 împotrivă și 9 abțineri.
AUR cere să afle cine a mandatat-o pe Oana Țoiu
Principala solicitare formulată de AUR privește existența unui mandat oficial pentru semnarea unui document comun referitor la limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată.
Formațiunea susține că o asemenea poziție, cu implicații asupra politicii externe și securității României, nu ar trebui asumată fără transparență și fără consultarea Parlamentului.
„Solicită Guvernului demis al României să precizeze în mod oficial dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Silvia Țoiu, a avut un mandat expres anterior datei de 1 septembrie pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și extinderea votului cu majoritate calificată în PESC și, în caz afirmativ, să transmită Parlamentului actul prin care acest mandat a fost acordat”, se arată în declarația citată de AUR.
Deocamdată, informațiile din comunicat nu stabilesc că România ar fi renunțat efectiv la dreptul de veto. Demersul parlamentar vizează clarificarea poziției asumate de ministrul de Externe și a mandatului în baza căruia aceasta ar fi acționat.
Cristina Dumitrescu: „Dreptul de veto nu constituie un privilegiu arbitrar”
În prezentarea documentului, senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a invocat prevederile tratatelor europene privind adoptarea deciziilor în domeniul politicii externe și de securitate comune.
Aceasta a subliniat că unanimitatea reprezintă un mecanism prin care fiecare stat membru poate împiedica adoptarea unor decizii considerate contrare propriilor interese fundamentale.
Potrivit senatoarei, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată nu reprezintă doar o modificare procedurală, ci poate reduce capacitatea unui stat de a bloca anumite decizii europene.
În prezent, politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene funcționează, ca regulă generală, pe principiul unanimității, cu excepțiile prevăzute de tratate.
Extinderea votului cu majoritate calificată este o temă de dezbatere la nivel european, însă susținerea unei asemenea reforme nu echivalează, în sine, cu eliminarea imediată a dreptului de veto.
Petrișor Peiu: „Nu putem să cedăm dreptul națiunii române de a decide”
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat posibilitatea asumării unei schimbări importante în mecanismul decizional european fără consultarea Parlamentului.
„Este imposibil ca Parlamentul Național să nu fie înștiințat și să nu poată să aprobe o chestiune de o asemenea importanță. Noi nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide, dreptul națiunii române până la urmă, de a decide, pentru că nu există un mandat popular în acest sens”, a declarat senatorul.
Peiu a susținut că reprezentanții României nu au primit din partea electoratului un mandat explicit pentru renunțarea la posibilitatea blocării anumitor decizii europene.
Acesta a atras atenția și asupra diferențelor dintre interesele statelor membre, invocând inclusiv raportul dintre influența economică a Germaniei și poziția unui stat de dimensiune medie precum România.
„Europa este suma a 27 de națiuni astăzi. Nu poate un grup restrâns de politicieni să decidă în numele acestor națiuni”, a afirmat liderul senatorilor AUR.
PNL și USR au votat împotrivă. AUR îl critică pe Daniel Fenechiu
Dezbaterile din Senat au evidențiat și diferențele de poziție dintre formațiunile parlamentare.
Potrivit comunicatului AUR, senatorii PNL și USR s-au opus declarației, în timp ce reprezentanții UDMR s-au abținut.
Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, ar fi calificat preocupările exprimate în document drept „demagogie de joasă speță”, afirmație criticată de AUR.
Formațiunea consideră că poziția liberalilor nu răspunde întrebării centrale privind existența unui mandat oficial pentru ministrul interimar al Afacerilor Externe.
Disputa reflectă două abordări diferite asupra procesului decizional european: pe de o parte, preocuparea pentru păstrarea capacității fiecărui stat de a bloca decizii strategice, iar pe de altă parte, argumentul că extinderea votului cu majoritate calificată poate reduce blocajele și permite Uniunii Europene să reacționeze mai rapid în situații internaționale dificile.
Marea Neagră, Republica Moldova și Ucraina, printre interesele strategice invocate
AUR susține că păstrarea mecanismelor de protejare a intereselor naționale este importantă mai ales în domeniile care privesc securitatea României.
În declarația adoptată sunt menționate regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea flancului estic și relația transatlantică.
Formațiunea consideră că interesele statelor membre nu sunt întotdeauna identice, motiv pentru care România trebuie să își păstreze capacitatea de a influența și, atunci când tratatele permit, de a bloca anumite decizii.
Totodată, AUR susține că apartenența la Uniunea Europeană și participarea la politica externă comună nu trebuie să presupună renunțarea la mecanismele juridice de apărare a intereselor naționale.
Ce efect are declarația adoptată de Senat?
Adoptarea documentului reprezintă exprimarea unei poziții politice și instituționale a Senatului, nu modificarea tratatelor europene sau anularea unei decizii deja adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Declarația urmează să fie transmisă instituțiilor vizate, iar AUR solicită Guvernului să comunice dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru susținerea documentului european și, dacă acesta există, să îl prezinte Parlamentului.
De asemenea, formațiunea cere consultarea Legislativului înaintea asumării unor poziții care ar putea influența mecanismele de vot în politica externă și de securitate comună.
Prin votul din Senat, disputa privind dreptul de veto a căpătat o dimensiune parlamentară oficială. Rămâne de clarificat ce document a susținut Oana Țoiu, în baza cărui mandat și ce efecte juridice ar putea avea poziția României asupra viitoarelor decizii europene.
