Un proiect de reorganizare a Poliției Române a ajuns pa masa conducerii MAI încă de anul trecut, la inițiativa Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP) . Așa cum a anunțat în exclusivitate evz.ro, la începutul lunii decembrie 2019, ministrul de Interne Marcel Vela s-a întâlnit cu sindicaliștii iar oficialul MAI a fost de acord cu modificările propuse.
Noul ministru al Afacerilor Interne, Marcel Vela, a fost de acord cu proiectul de reformă în Poliția Română propus de Sindicatul Național al Agenților de Poliție (SNAP). Președintele SNAP, Iulian Surugiu a avut o întâlnire cu oficialul Guvernului la finalul căreia s-a concluzionat că reforma propusă trebuie pusă în practică cât mai rapid, aceasta fiind o necesitate a sistemului.
Printre inițiativele propuse se numără și reorganizarea teritorială, mai exact crearea unui număr de trei Inspectorate de poliţie teritoriale (Bacău, Cluj şi Craiova), subordonate IGPR-ului, care vor coordona activitatea de poliţie din judeţele incluse teritoriale, reducându-se astfel cele 42 IPJ-uri.
Față de acest aspect, ministrul Vela a anunțat că dorește să implementeze acest model și la Jandarmerie.
El a spus că Jandarmeria este de acord să copieze modelul Poliţiei de Frontieră, să existe o comandă regională care să aibă în subordine mai multe inspectorate, astfel încât să fie mai eficientă comunicarea.
„Mă bucur că domnul ministru s-a ținut de cuvânt și, chiar dacă este un pas înainte, reforma trebuie să continuie pentru că nu este doar a SNAP, ci a Poliției Române în general”, a declarat, în excusivitate pentru evz.ro, Iulian Surugiu.
La puntul 8 al proiectului privind reorganizarea teritorială a structurilor de poliție prezentat în exclusivitate de evz.ro, președintele SNAP, Iulian Surugiu, precizează:
„Crearea unui număr de trei Inspectorate de poliţie teritoriale ( Bacău , Cluj şi Craiova), subordonate IGPR-ului, care vor coordona activitatea de poliţie din judeţele incluse teritoriale, reducându-se astfel cele 42 IPJ-uri.
Această strategie are la bază o dublă motivaţie, care include atât componenta de planificare managerială (în prezent inspectoratele de poliţie judeţene funcţionează în paralel cu poliţiile de municipii şi considerăm că activitatea lor poate fi susţinută de un inspectorat teritorial zonal) cât şi o componentă financiar logistică, costurile bugetare alocate în noua organizare fiind mult mai reduse. Privind această strategie din perspectiva unei analizei SWOT, şi anume analiza punctelor tari vs. slabe, anticipăm apariţia unor atitudini specifice rezistenţei la schimbare ( diminuarea funcţiilor de conducere ar putea genera argumente diferite care, chiar dacă la prima vedere pot părea că au un fundament organizaţional, ele în esenţă ca şi tip de reacţie, au un substrat real cu precădere personal).
De aceea opinez pentru a fi analizate doar avantajele de tip organizaţional, financiar şi logistic ale acestei strategii, care respectă scopul proiectului, raportat la îmbunătăţirea activităţii din MAI şi nu cele personale. La nivelul acestor inspectorate teritoriale vor funcţiona serviciile pe fiecare linie de muncă, acestea coordonând activitatea specifică din judeţele subordonate”.
Principalele schimbări propuse de SNAP
Printre schimbările propuse de Sindicatul Național al Agenților de Poliție în proiectul de reformă pentru Poliția Română înaintat conducerii Ministerului Afacerilor Interne se numără:
Desființarea Secțiilor Rurale și reînființarea posturilor de Poliție; reînființarea funcției de sectorist, polițistul care, altădată, știa tot ce mișcă în zona lui de competență; mandatele șefilor din structurile Poliției Române să nu fie prelungite decât de două ori, câte trei ani, sau odată pentru cinci ani; desființarea Inspectoratelor Județene de Poliție (IPJ) și înființarea a trei Inspectorate de poliţie teritoriale, la Bacău, Cluj şi Craiova, subordonate IGPR-ului; reînfiinţarea birourilor de cercetări penale, care să funcţioneze în componenţa poliţiilor municipale şi orăşeneşti în noua organizare; procesul de selecţie al viitorilor poliţişti să se desfăşoare în baza unei bune cunoaşteri longitudinale a acestora, evitându-se astfel angajarea persoanelor al căror profil moral este necorespunzător sau a persoanelor care au răspuns penal; înfiinţarea Centrelor judeţene de psihologie care să realizeze selecţia psihologică a polițiștilor; semnarea unui contract între lucrătorul de poliţie debutant şi MAI prin care poliţistul se obligă să rămână pe prima funcţie ocupată timp de 5 ani, asigurându-se în acest fel formarea sa profesională continuă; repartizarea din şcoală cât mai aproape de domiciliul poliţistului, şi nu pe criteriul mediei obţinute; ocuparea unei funcţii la catedrele de specialitate ale unităţilor de învăţământ ale MAI să fie posibilă doar după o vechime de 10 ani în practică.
Sursa: Evenimentul Zilei
