Un nou studiu realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) și European Cultural Foundation scoate la iveală un nivel ridicat de pesimism în rândul europenilor cu privire la direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.
Potrivit cercetării, 68% dintre persoanele intervievate consideră că Uniunea Europeană se află într-o perioadă de deteriorare generală, în timp ce 56% cred că viitorul blocului comunitar este „în pericol”.
Datele apar într-un moment în care liderii europeni vorbesc tot mai mult despre consolidarea Uniunii, autonomie strategică și capacitatea Europei de a face față presiunilor geopolitice.
Europenii susțin UE, dar sunt nemulțumiți de modul în care funcționează
Una dintre concluziile importante ale studiului este că scepticismul față de actuala funcționare a Uniunii nu înseamnă automat respingerea proiectului european.
În medie, 74% dintre cei chestionați spun că rămân atașați de Uniunea Europeană, însă aceeași populație este tot mai critică în privința capacității instituțiilor europene de a răspunde rapid și eficient problemelor.
Tot 74% consideră că Europa întâmpină dificultăți în gestionarea provocărilor actuale, iar lentoarea și birocrația instituțională sunt printre principalele nemulțumiri.
Doar 12% dintre respondenți descriu situația Europei în termeni pozitivi, asociind-o cu ideea de „trezire” și „reînnoire”.
Patru categorii de europeni
Cercetătorii ECFR au împărțit participanții la studiu în patru mari categorii, în funcție de percepția lor asupra Uniunii Europene.
„Pozitivii” reprezintă 19% dintre cei intervievați. Sunt cei care au o imagine favorabilă asupra direcției Europei și cred în viitorul proiectului european.
Cel mai numeros grup este cel al „negativilor”, care reprezintă 39%. Aceștia percep o evoluție descendentă și sunt receptivi la mesajele despre declinul Europei.
Un alt grup important este cel al „indecișilor”, cu 31%. Aceștia susțin ideea unei Europe unite, însă nu sunt convinși că actualii lideri și instituții au capacitatea de a transforma promisiunile în rezultate concrete.
În fine, 12% sunt considerați „deconectați”, fiind persoane care se simt îndepărtate de instituțiile europene și nu percep în mod direct impactul Uniunii asupra vieții lor cotidiene.
Războiul și economia, principalele amenințări
În ceea ce privește riscurile cu care se confruntă Europa, 43% dintre respondenți indică războiul și problemele de securitate, în timp ce 33% vorbesc despre presiunile economice.
În același timp, există o majoritate clară în favoarea unei reacții europene comune. 73% dintre cei chestionați susțin un răspuns comun puternic, iar 35% consideră că acesta ar trebui să presupună mai multă unitate și integrare politică.
Doar 13% pledează pentru reducerea rolului Uniunii Europene sau chiar pentru dizolvarea acesteia.
Datele arată astfel o situație paradoxală: europenii sunt dezamăgiți de modul în care funcționează UE, dar majoritatea nu doresc dispariția proiectului european.
„Mai puține promisiuni, mai multe rezultate”
Autorii studiului consideră că principala problemă este lipsa unei perspective credibile asupra modului în care Europa poate trece de la actualele crize la un proiect capabil să ofere siguranță și prosperitate.
Pawel Zerka, unul dintre autorii cercetării, atrage atenția asupra unui „deficit de imaginație” care îi face pe unii alegători să fie atrași de discursurile despre declin și de politica nostalgiei.
Mesajul transmis liderilor europeni este unul direct: mai puține promisiuni și mai multe rezultate concrete.
În locul unor noi proiecte ambițioase anunțate de la Bruxelles, cetățenii vor să vadă dacă Uniunea poate răspunde efectiv problemelor care îi afectează: securitate, economie, competitivitate, energie și protecția cetățenilor.
Ursula von der Leyen, în fața unei probleme de încredere
Rezultatele studiului reprezintă o provocare pentru conducerea europeană, inclusiv pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care promovează în discursurile sale ideea unei Europe mai puternice și mai autonome.
Contrastul dintre mesajul oficial de la Bruxelles și percepția unei importante părți a populației este evident: în timp ce liderii europeni vorbesc despre consolidarea Uniunii, 39% dintre cei intervievați văd Europa într-o direcție negativă, iar 56% consideră că viitorul UE este în pericol.
Cercetarea ECFR și ECF a inclus 5.834 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, precum și o analiză calitativă a dezbaterilor publice din alte țări europene.
Concluzia studiului este una care ar trebui să dea de gândit liderilor de la Bruxelles: majoritatea europenilor nu au renunțat la ideea unei Europe unite, însă încrederea lor în capacitatea instituțiilor europene de a produce rezultate este tot mai fragilă.
