Piața muncii din România le pune tot mai multe obstacole tinerilor aflați la început de drum. Șomajul în rândul celor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la aproape 30%, iar specialiștii în resurse umane vorbesc despre un paradox: angajatorii cer experiență chiar și pentru pozițiile de junior, în timp ce tinerii caută salarii, flexibilitate și un echilibru între muncă și viața personală.
Pentru un absolvent care își caută primul loc de muncă, 2026 nu este tocmai anul ideal pentru începutul unei cariere.
Oferta de pe piață este mai restrânsă decât în anii anteriori, iar concurența pentru anumite domenii este ridicată. În același timp, există sectoare în care angajatorii găsesc cu greu oameni dispuși să lucreze.
Datele prezentate în analiza Ziare.com, pe baza informațiilor INS, indică o rată a șomajului de aproape 30% în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, cu aproximativ șapte puncte procentuale peste nivelul de anul trecut.
Facultatea nu mai este suficientă pentru primul job
Una dintre problemele majore este diferența dintre ceea ce învață tinerii în școală sau la facultate și ceea ce solicită efectiv angajatorii.
Lavinia Turcanu, specialist în resurse umane, atrage atenția că inclusiv pentru unele poziții de junior companiile solicită experiență practică.
Astfel, tânărul se lovește de un cerc dificil de rupt: are nevoie de un loc de muncă pentru a obține experiență, dar pentru a obține locul de muncă i se cere deja experiență.
Specialista recomandă acumularea de experiență încă din timpul studiilor, prin internshipuri, voluntariat sau programe de practică.
Pentru angajatori, aceste experiențe pot reprezenta un prim indiciu că un absolvent știe să lucreze într-o echipă, să respecte termene și să se adapteze unui mediu profesional.
Tinerii nu mai acceptă orice condiții
Există însă și o schimbare de mentalitate.
Generațiile care intră acum pe piața muncii sunt mai atente la condițiile oferite de angajator și nu mai privesc salariul ca pe singurul criteriu atunci când aleg un loc de muncă.
Programul flexibil, munca hibridă, posibilitatea de dezvoltare profesională, cultura organizațională și modul în care sunt tratați la locul de muncă au devenit criterii importante.
Pentru un student care vrea să muncească în paralel cu facultatea, un program rigid de opt ore la birou poate elimina din start o parte dintre ofertele disponibile.
În același timp, există și problema salariului.
Un tânăr își dorește independență financiară și un venit care să îi permită să se întrețină, în timp ce angajatorul este mai prudent atunci când trebuie să ofere un salariu mare unei persoane fără experiență, a cărei productivitate nu poate fi încă evaluată.
Apare astfel o altă nepotrivire între așteptările celor două părți.
Toată lumea vrea IT și marketing. Cine mai merge în producție?
Un alt dezechilibru apare în domeniile preferate de candidați.
Potrivit specialistei citate de Ziare.com, marketingul, zona digitală și IT-ul rămân printre cele mai atractive domenii pentru tineri. Problema este că numărul candidaților interesați de aceste sectoare este mare în raport cu oferta disponibilă.
În schimb, situația este diferită în domenii precum producția, meseriile tehnice sau construcțiile.
Acolo există locuri de muncă, însă mai puțini tineri sunt interesați să le ocupe.
Este una dintre contradicțiile pieței muncii din România: într-o parte există tineri care își caută un loc de muncă, iar în cealaltă există angajatori care caută oameni și nu găsesc suficienți candidați.
„Jobul perfect” poate să nu existe la început
Mesajul transmis de specialistul în resurse umane este unul simplu: primul loc de muncă nu trebuie privit neapărat ca destinația finală.
Un job pe perioadă determinată sau într-un domeniu apropiat de cel studiat poate reprezenta o etapă de acumulare a experienței.
Primii ani de activitate pot fi folosiți pentru dezvoltarea unor competențe care nu pot fi obținute din manuale: lucrul în echipă, comunicarea, respectarea responsabilităților, gestionarea timpului și adaptarea la cerințele unui angajator.
Iar un prim loc de muncă nu înseamnă că tânărul va rămâne pentru totdeauna în acea companie sau în acel domeniu.
Într-o piață a muncii aflată în schimbare, experiența acumulată poate deveni mai importantă decât faptul că primul job nu corespunde perfect planurilor făcute în timpul facultății.
Inteligența artificială intră și ea în ecuație
Pentru generația care intră acum pe piața muncii mai apare o cerință care, în urmă cu câțiva ani, nici măcar nu exista în majoritatea fișelor de post: capacitatea de a utiliza instrumentele de inteligență artificială.
Specialiștii recomandă familiarizarea cu aceste tehnologii indiferent de domeniul ales, deoarece AI începe să facă parte din tot mai multe activități profesionale.
Astfel, competiția pentru primul job nu se mai poartă doar pe baza diplomei.
Contează experiența practică, competențele suplimentare, capacitatea de adaptare, disponibilitatea de a învăța și, din ce în ce mai mult, abilitatea de a utiliza noile tehnologii.
Pentru tinerii care își caută acum primul loc de muncă, lecția este poate una dintre cele mai simple: nu trebuie neapărat să găsească jobul perfect. Trebuie să găsească un punct de plecare.
Experiența acumulată astăzi poate fi exact ceea ce le va permite să obțină mâine locul de muncă pe care și-l doresc.
