Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de salarizare din sectorul public din ultimii ani. Un proiect de lege aflat în dezbatere la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor propune modificări majore privind modul de calcul al salariilor bugetarilor, plafonarea sporurilor și eliminarea unor beneficii, cu aplicare estimată din ianuarie 2027.
Reforma vine în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR și al necesității reducerii dezechilibrelor salariale din administrația publică, unde diferențele între funcții similare au crescut semnificativ în ultimul deceniu.
Grilă unică de salarizare și reducerea diferențelor salariale
Una dintre schimbările esențiale este introducerea unei grile unice de salarizare pentru toate domeniile bugetare, care va înlocui actualele sisteme sectoriale. Salariile vor fi stabilite pe baza unor coeficienți de ierarhizare, raportați la o valoare de referință anuală, propusă la 4.325 de lei.
Proiectul urmărește uniformizarea sistemului și reducerea discrepanțelor între angajați cu funcții similare, dar în instituții diferite.
În același timp, este vizată și comprimarea raportului dintre salariile minime și maxime din sectorul public, de la 1 la 12 în prezent, la 1 la 8.
Sporuri plafonate și beneficii eliminate
O altă modificare majoră vizează veniturile suplimentare. Conform proiectului, sporurile, primele și indemnizațiile nu vor putea depăși 20% din salariul de bază.
Totodată, sunt eliminate sau integrate în salariul de bază mai multe beneficii, printre care:
- indemnizația de hrană;
- sporul pentru titlul de doctor;
- anumite sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în forma actuală.
Guvernul justifică măsura prin necesitatea simplificării sistemului și a controlului cheltuielilor bugetare.
În schimb, sunt menținute unele sporuri considerate esențiale, precum:
- 10% pentru control financiar preventiv;
- până la 40% pentru gestionarea fondurilor europene;
- până la 40% pentru proiecte cu finanțare externă;
- 15% pentru persoanele cu dizabilități.
Premiere pentru performanță în locul unor bonusuri actuale
Noul sistem introduce și un mecanism de recompensare a performanței, prin premii lunare acordate în funcție de rezultate.
Acestea vor fi limitate astfel:
- maximum 20% din personalul de execuție;
- maximum 30% din funcțiile de conducere;
- până la 30% din salariul de bază individual.
Schimbări în educație și sănătate
În educație, proiectul prevede majorarea salariilor de bază, dar și înlocuirea unor mecanisme actuale de stimulare, precum gradația de merit, cu noul sistem de premiere pe performanță.
În sănătate, grilele salariale vor fi unificate, însă sporurile vor fi reduse și plafonate, inclusiv cele pentru condiții de muncă, care vor fi limitate la maximum 50% din salariul de bază.
Administrația locală: salarii diferențiate după mărimea localității
Pentru autoritățile locale, legea introduce cinci grile de salarizare diferențiate în funcție de numărul de locuitori, cu scopul de a reduce diferențele dintre unități administrative similare, dar cu politici salariale diferite.
Reacții și controverse
Sindicatele din ordine publică au criticat proiectul, susținând că reducerea sporurilor și modificarea grilelor ar putea duce la scăderi ale veniturilor nete în anumite categorii.
Reprezentanții acestora avertizează asupra unei posibile „comprimări salariale”, în timp ce au anunțat că vor folosi toate mijloacele legale pentru apărarea drepturilor angajaților.
În schimb, oficialii guvernamentali susțin că reforma nu va duce la scăderi salariale, ci la o reașezare mai echitabilă și mai sustenabilă a veniturilor din sectorul public.
Reforma salarizării bugetare rămâne una dintre cele mai sensibile teme aflate în dezbatere, cu impact major asupra întregului aparat administrativ al statului.
