Faptul ca autoritatile din Romania au o reala problema in conditiile in care sunt puse in fata solutionarii unor probleme de interes natonal nu surprinde pe nimeni. Faptul ca un referendum se organizeaza inutil ar trebui sa ingrijoreze in schimb pe toti cetatenii Romaniei.

Fara a intra in discutii cu privire la subiectul referendumului (in conditiile in care se simte o nevoie urgenta de a delimita separatia puterilor in stat si de a lasa justita sa isi faca treaba in mod independent si eficient) trebuie sa analizam inainte de toate validitatea procedurii.

Astfel, referendumul este considerat actul suprem de manifestare directa a vointei populare. Intr-o societate democratica, asa cum Romania se pretinde a fi, referendumul este definit conform Legii 3/2000, modificata:

Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:

a) revizuirea Constituţiei;

b) demiterea Preşedintelui României;

c) probleme de interes naţional.

Subliniem faptul ca articolul 12 din aceeasi lege a referendumului, care limita strict domeniile de interes national, a fost declarat neconstitutional prin decizia 567 din 2006 a CCR, astfel incat, teoretic si firesc se poate apela la consultare populara in orice domeniu considerat important de catre presedintele statului.

Ceea ce intereseaza in cazul prezentului referendum este faptul ca procedural acesta este organizat ca un referendum consultativ pe o problema de interes national. Problemele reale apar in momentul in care referendumul va fi validat, prin raportare la amnistie si gratiere, domenii care sunt reglementate prin articolul 73 din Constitutie, unde la alineatul 3 punctul i) se specifica expres faptul ca reglementarea cele doua institutii juridice figureaza ca atribut al Parlamentului Romaniei sub forma legilor organice.

Astfel, chiar daca referendumul este validat se ajunge la imposibilitatea implementarii efective a acestuia deoarece Constitutia Romaniei ramane neschimbata si Parlamentul ramane singurul organ legislativ capabil sa dea legi in domeniul amnistiei si gratierii colective, fara nicio posibilitatea pentru alegatori de a decide in ce domenii poate face sau nu acest lucru, infractiunile putand sau nu sa apartina celor din sfera infractiunilor de coruptie.

Fata de cum arata Constitutia Romaniei la acest moment, acte normative de aceeasi forta juridica ca si legile organice sunt ordonantele de urgenta ale guvernului. Aceste ordonante de urgenta ar trebui date in situatii extraordinare, in care datele concrete ale unei situatii neasteptate impun un raspuns legislativ rapid si neechivoc in domenii de insemnatate ridicata pentru Romania. In realitate, Guvernul s-a obisnuit sa abuzeze de acesta foma de manifestare a competentei sale si sa devina un veritabil “parlament”, la aceasta ora neputandu-se face vorbire in Romania de aplicarea principiului separarii puterii legislative de cea executiva.

Pentru modificarea Constitutiei va fi nevoie de un nou referendum. De ce afirmam fara echivoc acest lucru? Pentru ca daca ne raportam la forta juridica a actelor normative, Constitutia Romaniei ocupa cea mai inalta treapta. Orice lege de validare a acestui referendum nu va fi capabila de a modifica Constitutia, pentru ca nu avem de-a face cu un referendum de modificare a legii fundamentale, astfel ca Parlamentul va putea emite in continuare legi de amnistiere si gratiere colective, iar guvernul va putea da pe banda OUG-uri dupa bunul plac.

Asistam astfel la o deturnare a atentiei populare. Inexplicabila neatentie a presedintelui se poate intoarce impotriva sa, in conditile in care va trebui sa explice de ce va fi nevoie de un nou referendum si de ce pentru clarificarea aspectelor cuprinse in intrebarile de la referendumul din mai nu s-a aplicat de la bun inceput procedura eficienta a modificarii Constitutiei.

Din tot acest razboi dintre palate pierde, pe de o parte, romanul de rand, amagit ca votul sau conteaza, si, pe de alta parte, justitia, al carui grad de independenta nu va fi ridicat sub nicio forma.

Si dincolo de toate aceste discutii, ramane cea mai puternica intrebare: de ce alesii tarii nu vor o Romanie fara coruptie in care justitia sa isi faca linistita treaba? Intr-un stat civilizat si integru acest articol nu tebuia sa existe.

Valentin Achimoiu este absolvent al Facultăți de Drept din București și are o experiență în avocatură de peste 10 ani. Ocazional, scrie și pentru platforma Argesplus.ro

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here