Cine este îngropat în mormântul de la Curtea de Argeş? Opiniile istoricilor diferă. Unii spun că acolo se odihneşte Negru Vodă, cel care a întemeiat dinastia Basarabilor în Ţara Românească. Aţii susţin că acolo este înhumat Vlaicu Vodă, urmaş al lui Negru-Vodă. Mai sunt voci care afirmă că acolo ar fi osemintele lui Radu I.
Răspunsul încearcă să-l afle un grup de cercetători din marile centre universitare ale ţării prin intermediul unui proiect. Acest proiect se numeşte GENESIS şi va dura 3 ani. În cadrul iniţiativei care îşi propune să afle multe răspunsuri stau cercetători de la Academia Română, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Primul pas în acest proiect a fost făcut ieri, 27 iunie, când, la Curtea de Argeş, au fost redeschis mormântul domnesc. „Au fost recoltate probe din acele oseminte. Probele vor fi recoltate la Cluj şi sperăm ca într-o lună să ştim cine a fost înhumat la Curtea de Argeş”, a afirmat Alexandru Şimon, cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.
Răspuns: peste o lună
Pentru a şti sigur care domnitor român a fost înmormântat la Curtea de Argeş, cercetătorii au nevoie de probe de ADN şi de la Mircea cel Bătrân. Asta pentru a-l putea plasa înainte sau după domnia lui Mircea cel Bătrân. „Săptămâna viitoare vom obţine toate aprobările necesare pentru a deschide şi mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Cozia. La Curtea de Argeş s-a deschis mormântul după ce am avut toate aprobările necesare”, adaugă Şimon. Acesta mai spune că mormântul de la Curtea de Argeş s-a conservat destul de bine, deşi a mai fost deschis o singură dată, în anii ’20. Atunci, craniul domnitorului a fost pus înapoi în mormânt, dar a fost aşezat invers.
„Cert este că personajul îngropat la Curtea de Argeş este un bărbat de viţă domnească, sub 40 de ani. Vom şti mai mai multe după ce vor fi efectuate şi analizele veşmintelor”, completează Alexandru Şimon.
La Cluj au fost aduse şi fragmente din hainele domnitorului înmormântat la Curtea de Argeş: butoni de la tunică, fragmente din cămaşă. „Încercăm să aflăm din ce material sunt alcătuite ţesăturile şi eventual vom vedea dacă vom putea reconstitui motivele de pe tunică. AND-ul va fi analizat la Cluj, la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-nano-ştiinţe, iar rezultatele vor fi verificate în două laboratoare din Olanda şi Spania”, a afirmat Beatrice Kelemen, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-nano-ştiinţe.
Scopul proiectului GENESIS – coordonat de academicianul Octavian Popescu (directorul Institutului de iologie al Academiei Române) – este de a constitui o bază de date genetice din epoca bronzului şi până în jurul anului 1.500.
sursa: Adevarul.ro
