România evaluează starea ecologică și potențialul ecologic al corpurilor de apă naturale și puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care transpune cerințele și criteriile stabilite de Directiva Cadru Apă. Astfel, Administrația Națională ”Apele Române” realizează evaluarea corpurilor de apă, din punct de vedere al stării ecologice și al potențialului ecologic, implementând și testând metodologiile elaborate de către ICIM.
Pentru această evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apă[1]: corpuri de apă naturale (râuri și lacuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râurile și lacurile de acumulare) și corpuri de apă artificiale (canale).
- Evaluarea stării ecologice s-a realizat pentru corpuri de apă naturale, care include 5 categorii de calitate, de la ”foarte bună” la ”proastă”: FB (”foarte bună”), B (”bună”), M (”moderată”), S (”slabă”) și P („proastă”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”foarte bună” și ”bună”.
- Evaluarea potențialului ecologic s-a realizat și pentru corpuri de apă puternic modificate (adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică: baraj, îndiguire, canal etc.), evaluare fiind realizată pe 3 categorii, conform cerințelor Directivei Cadru Apă: PEM (”potențial maxim”), PEB (”bun”) și PEMO (”moderat”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”potențial maxim” și ”potențial bun”.
În urmă cu 8 ani, pe 29 iunie, România ratifica, alături de celelalte state riverane, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, document care îi responsabiliza pe semnatari să trateze Dunărea ca un bun strategic comun. ”Chiar dacă întregul sector românesc al fluviului Dunărea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologică bună și potențialul ecologic bun, este necesar să fie continuate măsurile de reducere a poluării generate în principal de aglomerările urbane. Dintre toți afluenții principali ai Dunării de pe teritoriul românesc, Argeşul rămâne în continuare râul cu aportul cel mai însemnat de poluanţi”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Române, în mesajul adresat de Ziua Internațională a Dunării, astăzi, 29 iunie.
La nivel național, în anul 2010, 82,65% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale (râuri) evaluate de către A. N. Apele Române ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale evaluate de către A. N. Apele Române, corespunzătoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri și lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apă naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 1,82% dintre acestea ating starea ecologică ”foarte bună”, 82,53% de corpuri de apă ating ”starea bună”, 14,3% de corpuri de apă naturale au o stare ecologică ”moderată”, 1,03% corpuri de apă au o stare ecologică ”slabă”, iar 0,3% dintre acestea ating o stare ecologică ”proastă”.
În ceea ce privește corpurile de apă naturale care ating o stare ecologică ”moderată”, cele mai multe se regăsesc în bazinul hidrografic Olt (50) . În bazinul hidrografic Argeș au stare ecologică moderată 28 de lacuri şi rîuri. Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluate 345 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 74,49% sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 25,50% sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”.
Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 50 (43,1%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Lacurile de acumulare care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” se găsesc în bazinele hidrografice: Siret, Argeș, Olt și Jiu.
[1] Corpul de apă= sector de râu, lac, sau (sector de) canal, canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Este unitatea de baza care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei.
