Deficitul de personal a determinat tot mai multe companii românești să recruteze angajați din afara Uniunii Europene, însă fenomenul începe să scoată la iveală și situații care îi pun în gardă pe angajatori. Ionuț Păun, Chief Talent Officer al grupului City Grill, spune că există candidați dispuși să accepte aproape orice salariu, program sau activitate doar pentru a ajunge în România. Paradoxal, pentru angajator, disponibilitatea de a accepta orice nu reprezintă neapărat un avantaj, ci poate deveni un semnal de risc.
Experiența unuia dintre cele mai mari grupuri din industria ospitalității arată cât de mult s-a schimbat piața românească a muncii. City Grill are aproximativ 400 de angajați străini, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka și India.
Ionuț Păun atrage însă atenția că procesul de recrutare nu ar trebui să se transforme într-o cursă pentru găsirea oamenilor dispuși să muncească pentru cei mai puțini bani.
„Există piețe din care candidații sunt dispuși să accepte aproape orice salariu, orice tip de activitate și orice program doar pentru a putea ajunge în România”, explică reprezentantul companiei.
Tocmai această disponibilitate aproape fără limite poate ridica semne de întrebare.
România, loc de muncă sau doar poartă către Occident?
Reprezentantul City Grill spune că au fost identificate riscuri mai ridicate în anumite fluxuri de recrutare din Bangladesh și Pakistan.
Precizarea este importantă: compania nu susține că problema îi caracterizează pe cetățenii acestor țări în ansamblu, ci vorbește despre comportamente observate în anumite procese concrete de recrutare.
Una dintre probleme este reprezentată de candidații pentru care adevăratul obiectiv nu ar fi construirea unei cariere în România.
„Există candidați al căror obiectiv real nu este să lucreze și să se integreze pe termen lung în România, ci să folosească România ca țară de tranzit pentru a ajunge ulterior în Europa de Vest”, afirmă Ionuț Păun.
Pentru companie, recrutarea unui asemenea angajat poate însemna costuri și timp investite în aducerea și integrarea unei persoane care, după o perioadă scurtă, încearcă să plece mai departe.
Salariul cel mai mic nu înseamnă neapărat angajatul potrivit
Din acest motiv, City Grill susține că nu urmărește recrutarea persoanelor dispuse să accepte cele mai mici salarii.
O asemenea politică ar putea genera fluctuație de personal și instabilitate atât pentru companie, cât și pentru angajați.
Criteriul urmărit este, potrivit reprezentantului grupului, ca viitorul angajat să înțeleagă exact postul pentru care este recrutat, venitul pe care îl va primi, programul și condițiile de muncă și să își asume în mod real un proiect profesional în România.
Există și o explicație economică pentru disponibilitatea ridicată a unor muncitori asiatici de a accepta locuri de muncă în România. Diferențele de venit dintre state sunt considerabile, iar mulți dintre angajați au familii care depind de banii trimiși lunar acasă.
La acestea se adaugă costurile și eforturile făcute pentru a ajunge în Europa.
Reprezentantul City Grill avertizează însă că reziliența unui angajat străin nu trebuie confundată cu disponibilitatea acestuia de a accepta abuzuri sau condiții de muncă inferioare.
Principiul ar trebui să rămână același: aceeași muncă, aceleași criterii de salarizare și același respect, indiferent de naționalitatea angajatului.
Românii și străinii pot lucra fără probleme în aceeași echipă
În privința relațiilor dintre muncitorii străini și angajații români, experiența companiei nu indică diferențe semnificative determinate de naționalitate.
După perioada inițială de acomodare, colaborarea devine, în general, una normală. Problemele care apar sunt legate mai ales de barierele lingvistice și diferențele culturale.
City Grill folosește inclusiv angajați străini cu experiență pentru a-i ajuta pe noii veniți din aceeași țară să înțeleagă programul, responsabilitățile și modul de funcționare al restaurantelor.
Peste 148.000 de muncitori străini aveau permis de ședere pentru muncă
Fenomenul nu mai este unul marginal pentru economia României. Potrivit datelor IGI citate în interviu, la sfârșitul anului 2025 peste 148.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă în România, Nepalul fiind principala țară de origine în ultimii ani.
Creșterea accelerată a recrutării din afara Uniunii Europene a determinat și modificarea legislației.
OUG 32/2026 a introdus reguli mai stricte privind accesul cetățenilor străini pe piața muncii, după ce vulnerabilitățile vechiului sistem ar fi fost exploatate de unele firme implicate în recrutarea forței de muncă extracomunitare.
Angajatorii reclamă însă birocrația
În opinia lui Ionuț Păun, noile reguli au corectat o parte dintre probleme, dar au generat și dificultăți pentru companiile care recrutează legal.
Angajatorii cer proceduri mai clare și termene predictibile, în condițiile în care deficitul de personal poate afecta direct funcționarea restaurantelor, hotelurilor și a altor afaceri dependente de forță de muncă numeroasă.
Mesajul transmis de experiența City Grill este astfel mai nuanțat decât ideea că angajatul care acceptă cel mai mic salariu este automat cea mai bună soluție. Într-o piață în care România a devenit destinație pentru zeci de mii de muncitori extracomunitari, provocarea nu mai este doar aducerea oamenilor în țară, ci selectarea celor care intenționează să rămână, să muncească legal și să se integreze pe termen lung.
Sursa: Economica
